Felictări cu parfum de 1914 Continue reading
Category Archives: Istoria romanilor
Continut istoria romanilor.
Abdicarea regelui Mihai- apusul democrației în România
Pe 15 octombrie 1947 Mihai I rostea ultimul său discurs în Parlament. Cu acest prilej spunea că este “convins de sentimentele domniilor voastre de dragoste și devotament pentru popor”. Planurile comuniste erau însă altele. Continue reading
Ultima scrisoare a lui Ion Antonescu pentru soție
«Scumpa mea Rica,
Am stat cu capul sus şi fără teamă în faţa judecăţii, după cum stau şi-n faţa Justiţiei Supreme. Aşa să stai şi tu! Nimeni în această ţară nu a servit poporul de jos cu atâta dragoste, pasiune, dezinteres, cum am servit eu. I-am dat totul, de la muncă până la banul nostru, de la suflet la viaţa noastră, făra a-i cere nimic. Nu-i cerem nici azi. Judecata lui pătimaşă, de azi, nu ne înjoseşte şi nu ne atinge. Continue reading
Lupta de la Rovine- Cum au reflectat cronicile vremii strălucita victorie?
În anul 1393 turcii ajung pe toată linia Dunării vecini cu Mircea cel Bătrân. Chiar și unele posesiuni ale domnitorului român în Dobrogea, de exemplu Silistra, cad în mânile otomanilor. În primăvara lui 1394, Mircea trimite o oaste care a alungat garnizoana turcă instalată la Karinovasî(la sud de munții Balcani), domnul fiind încurajat în această întreprindere de conflictul dintre Baiazid și unii emiri din Asia Mică. Ca răspuns la acțiunea lui Mircea, sultanul strânge 40.000 de oșteni pentru a-l pedepsi. La acestă cifră se adaugă și soldații oferiți de vasalii sârbi Marko Kraljevic din Prilep și Constantin Dragas din Velbuzd. Cele mai multe cronici sârbești datează lupta de la Rovine pe 10 octombrie 1394, dar un document bizantin din septembrie 1395, arătând grija împărătesei bizantine Elena Dragas pentru pomenirea tatălui ei căzut – Marko Kraljevic de altfel- se menționează data de 17 mai 1395. Cei mai mulți istorici contemporani dau ca dată a bătăliei cea de-a doua variantă. Rovine este un toponim neprecizat, probabil pe malurile unui râu mai important al țării. Victoria reputată de Mircea a pus în lumină tactica militară folosită de atâtea ori în cursul evului mediu de români cu distrugerea bunurilor materiale și pustiirea teritoriului aflat în calea dușmanilor. Iată cum au refectat evenimentul cronicile contemporane. Continue reading
Atacul de noapte- strălucita victorie a lui Vlad Țepeș
16 spre 17 iunie 1462, undeva lângă Târgovişte. O noapte ca smoala se aşterne peste tabăra turcească. Aprigul Ţepeş pătrunde pe nesimţite în lagărul duşmanilor creştinătăţii. Deodată, din bezna de nepătruns, răzbat strigătele de luptă ale celor 7.000 de oşteni români ce-l însoţeau în temerara-i expediţie. Buimăciţi de somn, osmanlâii ies din corturi punând mâna pe arme. O groază imensă li se întipăreşte pe chipuri, atunci când constată cu uimire, că ce-i care-i atacau, păreau a fi la prima vedere de-ai lor (Vlad avusese geniala idee de a-şi îmbrăca luptătorii în haine turceşti). Începe un măcel incredibil. Deruta semănată în rândul necredincioşilor, face ca aceştia să se ucidă între ei, adăugându-se astfel noi victime la cele făcute de vitejii valahi. Ţepeş, răspândind moartea cu propria-i mână printre adoratorii lui Allah, îşi croieşte drum spre cortul sultanului. Norocul i-a surâs însă lui Mohamed al II-lea, nepotul lui Mircea cel Bătrân nimerind din greşeală în cortul unui paşă. Realizând confuzia, el îşi va revărsa întreaga ură asupra acestuia, ucigându-l. Continue reading
Scrisoare a Mariei Tănase către soțul ei
Dintre toţi bărbaţii pe care i-a iubit Maria Tănase, grecul Clery Sachelarie, fost moșier și magistrat, cu 13 ani mai mare, i-a fost singurul soț din decembrie 1950 și până la moartea ei, pe 22 iunie 1963. ”Când a pus ochii pe Maria, grecul scăpătase, era complet lefter… Fără să se sinchisească, şi-a dus viaţa pe lângă ea fără să facă nimic. Întocmind de regulă austriace şi martingale (tipuri de pariuri) la curse, ospătându-se fără reţinere la Capşa, unde Maria rămânea nu o dată datoare costul prânzului…” și-l amintește Gaby Michailescu, în cartea “Maria cea fara de moarte”. Dar Maria l-a vrut și l-a iubit așa cum era. Lui i-a scris pe patul de moarte, lui i-a încredințat ultimele gânduri și rugăminți, lui i-a cerut iertare înainte de-a pleca așa cum și-a imaginat: ”Cu racheta o să sui/ În tăria cerului/ Şi fac haltă de-ajustare/ Doar la cele două Care/ Eu mă urc în carul mic/ Şi c-un fir de borangic/ Trag cu mine la plimbare/ Tot tarafu-n Carul mare.” Continue reading
Povestea întâlnirii dintre Caragiale și Cuza. ”- Să trăiești! Cu români ca tine n-am teamă!”
În anul școlar 1861-1862 I.L Caragiale era în clasa lui Bazil Drăgoșescu. În acest an școlar se produce un eveniment care va rămâne adânc săpat în inima viitorului dramaturg. Cuza-Vodă, într-o vizită oficială la Ploiești, intră în clasa lui Bazil, “într-o baracă vastă, unde se țineau după metoda lankasteriană, cursurile din clasa întâia și a doua primară. Domnitorul s-a așezat pe catedră și a ascultat cuvântarea lui Bazil. Adânc emoționat… d-abia stăpânindu-și tremurătura bărbii, institutorul spune: Continue reading
Cine a fost sfântul Ștefan?
Întotdeauna în a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, Biserica ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol Întâiul Mucenic și Arhimandrit Ștefan, condamnat la moarte în anul 33, de autoritățile iudaice, deschizând astfel drumul unui mare număr șir martiri, pedepsiți pentru credința lor. În limbă greaca, Ștefan înseamnă “coroană”. Continue reading
Discursul care anunța eșecul primei misiuni pe Lună
La 16 iulie 1969, sub președinția lui Richard Nixon doi membri ai echipajului navei Apollo 11, Neil Alden Armstrong și Edwin Eugene Aldrin, Jr poreclit Buzz au pășit pe solul lunar. Probabilitatea ca astronauții să nu se nu se mai întoarcă niciodată înapoi era foarte mare, așa că stafful lui Nixon s-a pregătit prevăzător pentru tot ce era mai rău. William Saphire, jurnalist american evreu al cărui tată era din România a scris următorul discurs pe care președintele Nixon trebuia să-l citească la televizor în cazul în care cei doi astronauți ar fi rămas pentru toteauna pe Lună. Iată conținutul acestuia: Continue reading
România dă 20 de milioane de euro pentru școlile basarabene
Premierul Victor Ponta a semnat, luni, hotătârea prin care sunt alocate 20 de milioane de euro programului de modernizare a școlilor și grădinițelor din Republica Moldova. Prim-ministrul a lansat ideea unei chete la nivel național de DVD-uri și cărți în limba română pe care România să le trimită Chișinăului. Continue reading