Situaţia personală şi didactică a elevei Felicia Drăghiciu (din comuna Şona, fostul judeţ Făgăraş) este extrem de atent analizată, iar profesorul care a întocmit fişa arată care sunt abilităţile, dar şi carenţele elevei. Continue reading
Category Archives: Istoria romanilor
Continut istoria romanilor.
A murit Mişu Fotino
Mihai (Mişu) Fotino, actor al Teatrului Naţional Bucureşti (TNB), a murit azi, la vârsta de 83 de ani, în jurul orei 15.30, la Spitalul Elias din Bucureşti, unde era internat de aproape o săptămână. Continue reading
Tezaurul de la Pietroasele- comoara de la începutul istoriei românilor
La începutul veacului al V-lea hunii își constituiseră deja un mare imperiu. Către sfârșitul anilor 430, statul lor se întindea până la insulele din Ocean (Marea Baltică) după cum ne informează Priscus. Pe lângă cucerirea de noi teritorii, hunii erau interesați și de consolidarea autorității lor între cei care le plăteau tribut. Unii s-au supus puterii hune din frică alții din propiul interes. Continue reading
Dobrogeanul Alaric și cele 25 de tone de aur roman
Alaric (Alarich sau Ulrich, în latină Alaricus) s-a născut în jurul anului în anul 370 în Dobrogea de astăzi, în preajma Deltei Dunării, fie în insula Peuce (dispărută azi, zona Babadagului), fie în castrul de la Platei Pegiae, vizigoții fiind atunci foederati ai romanilor (castrul se găsește pe teritorul actualei comune Dunavățu de Jos). Continue reading
Lecția de economie a lui Ștefan cel Mare
Cu mai bine de cinci sute de ani în urmă, „drumul mirodeniilor“ trecea prin Moldova. Ştefan cel Mare a fost primul care i-a înţeles importanţa şi l-a exploatat în folosul său. Comerţul a fost una dintre principalele lui raţiuni de stat, pentru care a purtat războaie, a încheiat alianţe şi chiar şi-a ales miresele. Continue reading
Cei mai bogați români din perioada interbelică
Secătuită de domniile fanariote şi de principii străini, cu o clasă artistocratică desuetă şi conservatoare, România n-a produs averi personale uriaşe şi trainice până aproape de începutul secolului XX. Cu excepţiile notabile ale câtorva familii boiereşti, mari latifundiari, averile câştigate în România luau calea Istanbulului ori erau pierdute la masa verde la Paris ori Viena de către moştenitori iresponsabili. Abia după Războiul de Independenţă şi, mai ales, după Marele Război, apar marile averi antreprenoriale, create într-o generaţie sau două. În continuare, câţiva dintre cei mai bogaţi români de până la venirea la putere a comuniştilor. Continue reading
Cum a fost ales Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei
Contextul european
În prima jumătate a secolului XIX ideea de Unire între Moldova și Țara Românească a început să aibă din ce în ce mai mulți aderenți. Această dorință și-a găsit spațiul de exprimare europeană după războiul Crimeii. În 1853 a izbucnit un război între Rusia pe de o parte și Franța, Imperiul Otoman, Sardinia și Anglia plus “neutra” Austrie de cealaltă parte. Cauza oficială era reglementarea utlizării locurilor sfinte (Ierusalim, Betleem) între catolicii susținuți de Franța și ortodocșii protejați de Rusia. Continue reading
Sabia și steagul lui Ștefan cel Mare
Unul dintre cele mai prețioase obiecte rămase de la domnul Moldovei este sabia sa. Sabia a fost primită de Ștefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea, în semn de recunoaștere a rolului decisiv al Moldovei în apărarea creștinătății. Sabia a fost realizată din oțel de Toledo, cel mai bun material existent în Evul Mediu pentru fabricarea armamentului. Continue reading
Mica Sirenă pe țărmurile Dobrogei
În 1840 Hans Christian Andersen, autorul celebrei povești Mica Sirenă, venind cu un vapor de la Constantinopol vizitează meleagurile românești. Continue reading
Nicolae Milescu- primul român la Marele Zid Chinezesc
Nicolae Milescu a fost unul din marii călători, aventurieri și cărturari ai vremii sale. A avut o carieră politică și diplomatică spectaculoasă, ajungând prieten cu Patriarhul de Ierusalim, Dositei, și om de încredere al mai multor domnitori din Moldova și Muntenia, dar și trădător al altuia, Ștefănița-Vodă sau Iliaș Alexandru, care a pus să-i fie crestat nasul. A fost primit ca ambasador de Ludovic al XIV-lea, „Regele Soare” și a fost trimis ca sol al țarului rus la curtea strălucitoare a împăratului Chinei. Era unul dintre marile spirite ale vremurilor sale, care se simțea la el acasă în marile capitale europene. Continue reading