Ioan Budai-Deleanu – autorul primei epopei din literatura română

Ioan Budai Deleanu

Ion Budai Deleanu este nu numai cel mai important literat al Şcolii Ardelene, ci în acelaşi timp şi unul din reprezentanţii de seamă ai literaturii noastre. Anul naşterii lui nu se știe exact, 1760 sau 1763, însă ziua este 6 ianuarie. Este fiul preotului greco-catolic Solomon Budai din Cigmău, sat pe valea Mureşului, din părţile Hunedoarei. După şcoala primară în satul natal, urmează gimnaziul la Blaj în timpul Episcopului Petru Pavel Aron, întemeietorul primei şcoli în limba română, şi Facultatea de Teologie, inclusiv doctoratul, la Viena. Continue reading

Proclamaţia regelui Mihai I către țară

Regele_Mihai._Comunicat

În seara zilei de 23 august 1944 regele Mihai a intrat într-o cameră specială unde a înregistrat Proclamația către țară, ce urma să fie difuzată la radio. La ora 21.30 posturile centrale de radio au început să anunțe că în curând se va transmite ”un comunicat important pentru țară”. Echipa de tehnicieni a Societății de Radiodifuziune, în frunte cu directorul general Vlad Ionescu, s-a deplasat la Palatul Regal, unde a instalat, într-un birou aparatura necesară înregistrării proclamației regale pe o placă special pregătită pentru acest eveniment. Mihai I a citit de trei ori textul pentru a avea coerența neceară. După încheirea înregistrării, Vasile Ionescu a plecat cu placa la Radio spre a fi difuzată. Începând cu ora 22.12, s-a transmis la radio următoarea Proclamație: Continue reading

Pactul Ribbentrop-Molotov sau scurtul text care ne-a răpit pe veci Basarabia și nordul Bucovinei

Pierderea Basarabiei 1940

”Guvernul Reih-ului German şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (nota redacţiei: U.R.S.S.), orientate spre îmbunătăţirea păcii dintre Germania şi U.R.S.S., şi pornind de la Acordul de Neutralitate semnat în Aprilie 1926 între Germania şi U.R.S.S., au elaborat prezentul Acord: Continue reading

Jurnalul lui Ion Antonescu referitor la lovitura de stat din 23 august 1944

antonescu

„Astăzi, 23 august 1944. Am venit în audienţă la Rege la ora 15,30 pentru a-I face o expunere asupra situaţiei frontului şi a acţiunii întreprinsă pentru a scoate Ţara din greul impas în care se găseşte. Timp de aproape 2 ceasuri Regele a ascultat expunerea, păstrând ca de obicei o atitudine foarte rezervată, aproape indiferentă. La expunerea mea a asistat la audienţă Dl. Mihai Antonescu. I-am arătat Regelui că de aproape doi ani Dl. Mihai Antonescu a căutat să obţină de la Anglo-Americani asigurări pentru viitorul Ţării şi i-am afirmat cu această ocazie că, dacă aş fi găsit înţelegere, şi aş fi putut găsi înţelegere pentru asigurarea vieţii, libertăţilor şi continuităţii istorice a acestui nenorocit popor, nu aş fi ezitat să ies din război, nu acum, ci chiar de la începutul conflictului mondial, când Germania era tare. Continue reading

Ecaterina Teodoroiu- “Înainte băieți, sunteți cu mine!”

ecaterina teodoroiu

Cătălina, Lili cum îi spuneau părinţii, era cel de-al treilea copil al familiei Toderoiu. Era născută în 14 ianuarie 1894 și dovedea inteligenţă şi ambiţie. Părinţii ei erau oameni nevoiaşi, cu mulţi copii. Eroina a dormit mult timp în copaia în care erau spălaţi copiii. Nu avea loc în pat. ”Dada” Cătălina a învăţat foarte mult că să scape de sărăcie. Continue reading

Podul lui Traian de la Drobeta Turnu Severin- o minune a lumii antice

Trajan's_Bridge_Across_the_Danube,_Modern_Reconstruction

Podul lui Traian a fost construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, între primăvara anului 103 şi primăvara anului 105 în apropiere de oraşul Drobeta Turnu Severin. Scopul construcţiei a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian şi a proviziilor necesare celei de-a doua campanii miltare de cucerire a Daciei regelui Decebal. Continue reading

Jean Constantin- viața povestită de marele actor

jean constantin

Despre actorie: „Îmi place să joc şi-n filme, şi-n teatru, că din teatru am venit. Am jucat la Teatrul Naţional din Bucureşti în „O scrisoare pierdută” pe Pristanda, în regia lui Beligan. Am jucat, pe unde n-am jucat la viaţa mea! Mă cunosc spectatorii, dacă-i zi! Noaptea-i mai greu!” Pe vremea lui Ceauşescu: „Nu prea ne dădeau aşa bani, nici azi nu ne dau prea mulţi. Păi dacă eu am 80 de filme la viaţa mea şi-acum am o maşină şi un apartament… Mulţumesc, pe cuvânt, că Dumnezeu mi-a dat sănătate. Rezist eroic.” Continue reading

Toma Caragiu- “Ce avem noi aici?”

Citat-Toma-Caragiu

Toma Caragiu s-a născut în Grecia, în orăşelul Hrupişti, la 21 august 1925, într-o familie de aromâni (părinţii: Nico Caragio şi Athina Papasteryiu Caragio; numele a devenit “Caragiu” după emigrarea în România) şi deşi nu şi-a uitat niciodată originile, “românii şi România au fost marea lui certitudine”, după cum spunea sora sa, Matilda Caragiu Marioţeanu. Continue reading