Continut istoria romanilor.
La începutul lui ianuarie 1862 prințul Karl, viitorul Carol I pleacă din Marsilia într-o călătorie la Alger. Un sejur mai lung la în cel mai important oraș francez din nordul Africii s-a completat cu o călătorie în interiorul țării, mai exact de la Philippeville până la punctul unde ajungeau vapoarele. Continue reading
Pe 17 aprilie 1955 Albert Einstein s-a confruntat cu sângerări interne din cauza unui anevrism aortic abdominal. Mai avusese probleme din aceeași cauză și de aceea se operase în 1948. A luat cu el la spital schița unui discurs pe care îl pregătea cu prilejul aniversării a șapte ani de la crearea Israelului, dar nu a mai apucat să îl termine. Savantul a refuzat operația: ”Este de prost gust să prelungești viața artificial. Mi-am făcut datoria, acum este timpul să plec și o voi face elegant”. A murit pe 18 aprilie la ora 1:15 dimineața la vârsta de 76 de ani. În timpul autopsiei doctorul de spitalul Princeton i-a scos creierul și l-a conservat în speranța că viitorul va dezvălui ce-l făcuse așa de inteligent. Toată această acțiune a fost făcută fără acordul familiei. Rămășițele lui Einstein au fost duse la crematoriu și cenușa a fost împărștiată într-un loc secret. Continue reading
Nicolae Tonitza s-a născut la 13 aprilie 1886, la Bârlad, judeţul Vaslui, fiind primul dintre cei cinci copii ai ai Anastasiei și ai lui Neculai Toniță – comerciant. A urmat Şcoala primară de băieți nr. 2 din Bârlad, apoi Gimnaziul real “Manolache K. Epureanu” din localitatea natală, dovedind încă din copilărie calităţi remarcabile de caricaturist şi desenator. Continue reading
Născut la București pe 6 ianuarie 1881, Ion Minulescu a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, “Brânză și Arghirescu”. În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista ”Povestea vorbei”. Continue reading
Amza Pellea s-a născut la Băilești, pe 7 aprilie 1931, într-o familie cu cinci copii, iar tatăl său s-a numit tot Amza Pellea. A absolvit cursurile Colegiului Național Carol I din Craiova și Școala de electrotehnică din Craiova. Continue reading
Fănuş Neagu, povestitor, memorialist, nuvelist, romancier şi dramaturg, s-a născut pe 5 aprilie 1932, în Grădiştea-de-Sus, judeţul Brăila. A studiat primii cinci ani de şcoală primară în satul natal. Şi-a continuat studiile între anii 1944-1948 la Liceul Militar din Iaşi şi a urmat Şcoala Pedagogică nr. 2 din Bucureşti, iar în 1952 a devenit cursant al şcolii de literatură “Mihai Eminescu”, până în anul 1953, fiind coleg de generaţie cu Nicolae Labiş, Radu Cosaşu etc. Între anii 1954 şi 1957 învaţă la Facultatea de Filologie din Bucureşti, dar nu îşi încheie studiile. Continue reading
Prin 1867, adică la 17 ani, Mihai Eminescu ducea o viață romantică, adică nestatornică. Plecase de acasă și acum hoinărea prin țară. Nu știm cu exactitate cu ce se ocupa în anul menționat. Există mărturii că era hamal în portul Giurgiu sau chiar grăjdar la hotel. Poate era ambele. Continue reading
Nicola Ursu, zis Horea, nu era un țăran oarecare din Zarand. Înainte de a fi liderul ultimei răscoale populare din Europa Centrală, plecase de patru ori până la Viena pentru a apăra drepturile românilor din Transilvania. Ultima călătorie în Austria a făcut-o în decembrie 1783 în fruntea unei delegații de moți. Continue reading
Pe 1 aprilie 1881, în județul Sibiu, la Rășinari, în casa de la numărul 778 de pe Ulița Plopilor, se năștea Octavian-Ion Goga. Era primul copil al dăscăliței și al protopopului, oameni care nu țineau pe rafturi sau mese oale cu smântână sau sticle cu vin, ci cărți și gazete, adunate de-a lungul anilor de la cărturarii familiei și ei uneori scrise chiar de ei. Cu ajutorul mamei, Octavian învață primele slove înainte de a merge la școală. Continue reading
În 1889 s-a organizat la Paris „Expoziția Universală” pentru a marca un secol de la Revoluția din 1789. Autoritățile au lansat un concurs unde se propunea ridicarea unui turn cu bază pătrată în piața ”Câmpul lui Marte” și care să aibă calități speciale: să fie ușor de construit și ușor de demontat. Inginerii Maurice Koechlin și Émile Nouguier, angajați ai „Companiei de construcții Eiffel”, au trecut la treabă. În mai 1884, Koechlin, lucrând acasă, a schițat ”un mare pilon cu patru picioare care se unesc înspre vârf”. Gustave Eiffel nu a fost prea încântat inițial, dar a aprobat continuarea planificării și cei doi ingineri au apelat la Stephen Sauvestre, șeful departamentului de arhitectură al firmei care a adăugat celebrele arcuri decorative de la baza turnului, un pavilion de sticlă la primul etaj precum și alte elemente estetice minore. Continue reading