Primul Război Mondial, declanșat la 28 iulie 1914, urma să se încheie la 11 noiembrie 1918, după aproape 53 de
luni de lupte tragice. Era ultimul dintre cele patru armistiții încheiate în acelasi an: la Salonic – cu Bulgaria la 29 septembrie, la Mudros – cu Turcia la 30 septembrie, si la Padova – cu Austria la 3 noiembrie. Din punct de vedere strategic, conflictul a pus capăt si absolutismului monarhic si a doborât patru mari imperii: german, austro-ungar, otoman si rus. Continue reading
Ca urmare a luptelor de la Mărăști armata germană și-a mutat centrul ofensivei între Siret și cotul Carpaților, pe direcția Focșani-Mărășești-Adjud. Aceasta trebuia să fie unul din brațele cleștelui în care inamicul intenționa să prindă și să zdrobească forțele române și ruse pentru a putea apoi să cucerească Moldova. Cel de-al doilea braț era format din grupul Gerock care trebuia să înceapă ofensiva la Oituz. În concepția strategică a inamicului, cele două bătălii reprezentau părțile unui ansamblu, prin finalizarea căruia trebuia să se ajungă la nimicirea trupelor româno-ruse, la scoaterea României din război și la deschiderea drumului spre Odessa. Ocuparea Moldovei și Ucrainei de sud trebuia să asigure Germaniei mijloacele economice necesare războiului. În acest scop au fost concentrate importante forțe, utilizându-se toate mijloacele pentru a exploata starea de spirit existentă în rândurile armatei ruse ca urmare a revoluției din februarie 1917. Continue reading
În vara lui 1917, August von Mackensen, supranumit “generalul de fier” anunța că în câteva zile va sărbători la Iași zdrobirea armatelor române. Mitul invincibilității germane avea să fie spulberat însă de eroismul și priceperea Armatei Române. Continue reading
Născut la 2 mai 1892, la Kleinburg, în Silezia, ca fiu al unui nobil prusac, Manfred von Richthofen a fost pasionat, încă din adolescenţă, de călărit şi de vânătoare. După ce a urmat în tradiţia familiei şcoală militară, s-a alăturat regimentului de ulani Kaiser Alexander III din Russland, o unitate de cavalerie de elită, la care aveau acces doar copiii aristocraţilor. Când războiul s-a declanşat, în iulie 1914, von Richthofen a efectuat operaţiuni ca cercetaş, atât pe frontul de vest, cât şi pe cel de est. Continue reading
În vara lui 1916 România a intrat în primul război mondial. După succesele inițiale au urmat o serie de înfrângeri care au dus la ocuparea Bucureștiului de către trupele Puterilor Centrale la data de 23 noiembrie 1916. Istoricul Virgiliu N. Drăghiceanu (1879-1964) membru corespondent al Academiei Române și secretar al Comisiei Monumentelor istorice își amintește: Continue reading
Ceea ce s-a întâmplat în ziua de 28 iunie 1914 a fost nu numai piatra de hotar a primei mari conflagraţii mondiale a secolului XX, ci şi punctul de pornire al unor schimbări politico-geografice esenţiale pentru acel timp. Complotul împotriva arhiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar a avut o desfăşurare uluitoare, în prima etapă fiind un eşec lamentabil, iar partea a doua, în care s-au produs asasinatele, fiind pur şi simplu rodul unei întâmplări nefericite. Parcă destinul a vrut cu orice preţ să bulverseze stabilitatea Europei. Continue reading
Paul Emil von Lettow-Vorbeck a fost un general în armata imperială germană și comandatul trupelor din Africa de Est Germană din timpul primului război mondial. Timp de patru ani, cu o forță ce nu a depășit 18.000 de soldați (3000 de germani și restul africani) i-a ținut în șah pe cei 250-300.000 de aliați (britanici, belgieni și portughezi). A fost practic neînfrânt în luptă și de asemnea unicul comandant german care a reușit să invadeze cu succes pământ britanic. Succesele i-au adus supranumele de “Leul Africii” și se consideră că a purtat cel mai mare și de succes război de gherilă din istorie. Continue reading
1877-1878
Marele Duce Nicolae, fratele ţarului Alexandru al II-lea comandantul armatelor ruse din răboiul ruso-româno – turc, după două înfrângeri severe în faţa turcilor, la Plevna, a trimis următoarea telegramă cifrată domnitorului Carol I (viitorul rege al României) la 19 iulie 1877: “Turcii ne zdrobesc. Rog să faci fuziune, demonstraţiune şi dacă se poate să treci Dunărea, după cum doreşti ”. Generalul A.Cernat ministrul de Război al României reţine în memoriile sale reacţia Marelui Duce Nicolae când l-a anunţat decizia lui principelui Carol de a trece Dunărea: “Vous tombez comme la Providence ” (Sunteți precum Providența). Continue reading