Alexandru Ioan Cuza nu a fost un om perfect. După ce a dat lovitura de stat din 2 mai 1864 și și-a asumat un rol sporit în conducerea țării, domnitorul s-a schimbat. S-a lăsat înconjurat de o camarilă care a început să căpușeze toate treburile statului. Dacă înainte vina pentru situațiile dificile aparținea în mare parte guvernului și Adunărilor Legislative, acum el era socotit vinovat deoarece executivul era numit direct de el, nu mai trecea pe sub lupa Adunării și a Senatului. Dacă la începutul domniei era modest, în 1865 a cerut și primit din partea guvernului 600.000 de lei pentru redecorarea reședinței de pe Podul Mogoșoaiei, o sumă mai mare decât toată suma ce legal îi revenea pentru cheltuielile anuale. Continue reading
Tag Archives: abdicare cuza
Alexandru Ioan Cuza- ultimele clipe ale strălucitei domnii și cel din urmă drum pe pământul patriei
La primele ore ale lui 11 februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza a fost silit să abdice de o coaliție formată din liberali și conservatori. A.D Xenopol susține că domnitorul ar fi fost prevenit pe la ora 19 de un băiat de prăvălie că garda palatului e vândută și se pregătiseră trupe pentru realizarea loviturii. Alți istorici vorbesc despre un sibian trimis de Cezar Bolliac să-l avertizeze că va fi detronat. ”Scrisori anonime, avertismente verbale curgeau droaie, atât la Palatul domnesc cât și la prefectura Poliției” își amintește Alexandru Beldiman, șeful poliției Capitalei. Cuza deși nu credea în aceste vești, își convoacă pe 10 februarie oamenii de încredere pentru a-i întreba despre situație. Aceștia îi spun că totul era sub control. Se ia totuși hotărârea tăierii funiilor de la clopote pentru a nu fi folosite la tulburarea liniștii orașului și se dublează garda palatului, măsură nefastă, deoarece aceasta era în slujba conjuraților. Continue reading
Alexandru Ioan Cuza- finalul unei domnii strălucite. Ultimul drum pe pământul patriei.
La primele ore ale lui 11 februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza a fost silit să abdice de o coaliție formată din liberali și conservatori. A.D Xenopol susține că domnitorul ar fi fost prevenit pe la ora 19 de un băiat de prăvălie că garda palatului e vândută și se pregătiseră trupe pentru realizarea loviturii. Alți istorici vorbesc despre un sibian trimis de Cezar Bolliac să-l avertizeze că va fi detronat. ”Scrisori anonime, avertismente verbale curgeau droaie, atât la Palatul domnesc cât și la prefectura Poliției” își amintește Alexandru Beldiman, șeful poliției Capitalei. Cuza deși nu credea în aceste vești, își convoacă pe 10 februarie oamenii de încredere pentru a-i întreba despre situație. Aceștia îi spun că totul era sub control. Se ia totuși hotărârea tăierii funiilor de la clopote pentru a nu fi folosite la tulburarea liniștii orașului și se dublează garda palatului, măsură nefastă, deoarece aceasta era în slujba conjuraților. Continue reading