Ca urmare a Consiliului de Coroana din 14 august 1916 România a intrat în primul război mondial alături de Antanta. În aceeaşi zi ministrul român la Viena, Edgar Mavrocordat, a înmânat ministrului de externe austro-ungar declaraţia de război. Ea cuprindea următoarele fragmente: Continue reading
Category Archives: Istorie contemporana
Continut istorie contemporana
Eliberarea nordului Bucovinei- “Meritaţi-vă morţii, meritaţi-vă Patria!”
În perioada 22 iunie- 2 iulie 1941 s-a desfășurat “bătălia așteptării” (“așteptarea strategică”) în cadrul căreia trupele române și germane au întreprins acțiuni de luptă pentru îmbunătățirea dipozitivului de plecare la ofensivă, au executat incursiuni în liniile inamice și au constituit capete de pod peste Prut. Din cei 1.139.594 de cetățeni înscriși pe listele de mobilizare (39.476 de ofițeti, 57.002 de subofițeri și 1.043.116 trupă), 325.685 erau angrenați în lupta de recucerire a teritoriilor cotropite de sovietici. Continue reading
Cine a votat împotriva cedării Basarabiei
Pe 27 iunie 1940 Carol al II-lea este trezit din somn la ora 2 noaptea de Ernest Urdăreanu care îi spune că Moscova a trimis o notă ultimativă. Abia la ora 7 dimineața a fost primit textul complet. Regele notează în jurnal că “această știre m-a trăznit ca o lovitură de măciucă și m-a revoltat în cel mai înalt grad.” Continue reading
Ziua în care s-a decis soarta Basarabiei.
“A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti. Numele “Basarab” şi “Basarabeni” există cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă.” După ce cu o zi înainte guvernul sovietic trimisese prima notă în care cerea Basarabia, pe 27 iunie 1940 Guvernul României răspunde. Continue reading
Nota ultimativă a guvernului sovietic din 26 iunie 1940 și cât de injustă era ea.
Vara anului 1940 a fost cea în care teritoriul României era sfârtecat direct de Stalin și Hitler pe baza unor acorduri secrete sau doar prin simpla voință a liderului nazist. Iată cum a început coșmarul pentru Basarabia. Continue reading
Proclamația lui Antonescu către basarabeni
După ce trupele române au atins Nistrul, mareșalul Ion Antonescu a emis un comunicat către populația proaspăt eliberată. Continue reading
Ordin către Armată: “Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul!”
Ostaşi,
V-am făgăduit din prima zi a noii Domnii şi a luptei mele naţionale să vă duc la biruinţă; să şterg pata de dezonoare din cartea Neamului şi umbra de umilire de pe fruntea şi epoleţii voştri. Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a Bisericii, lupta pentru vetrele şi altarele româneşti de totdeauna. Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit şi miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre. Continue reading
Mineriada din iunie 1990. “Moarte intelectualilor!”
În perioada 13-15 Iunie 1990 în Bucureşti, forţele de ordine, susţinute de mineri, au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii şi a populaţiei civile. Intervenţia a fost cunoscută ulterior sub numele de mineriada din iunie 1990. Aceasta fost considerată cea mai sângeroasă, cea mai brutală ca stil şi anvergură dintre toate acţiunile minerilor. Continue reading
Bătălia de la Turtucaia. George Topârceanu despre cea mai mare înfângere din primul război mondial
Bătălia de la Turtucaia [Tutrakan, Bulgaria] s-a desfășurat între 1 și 6 septembrie 1916. Ea a antrenat forţele române la sud de Dunăre, respectiv, cele ale Puterilor Centrale, la care se adaugă cele bulgare. Planul strategic al comandamentului român viza crearea la Turtucaia (pe malul bulgăresc al Dunării) a unui cap de pod, cu scopul asigurării apărării Sudului României. De asemenea, poziţia fortificată de la Turtucaia ar fi servit drept bază de lansare a unor potenţiale atacuri împotriva Bulgariei. Bătălia de la Turtucaia s-a soldat cu un eșec. Dezastrul a fost considerat o catastrofă naţională, practic, aproape întregul efectiv angajat în luptele din acest perimetru fiind capturate, alături de un imens material de război. Pierderile Armatei Române în această bătălie s-au ridicat la 6.000 soldaţi şi 160 ofiţeri morţi sau răniţi, 28.000 soldaţi şi 480 ofiţeri luaţi prizonieri, 100 tunuri şi 62 mitraliere capturate de inamic, pe lângă multe alte materiale de război pierdute în mâna inamicului. Iată cum vede George Topârceanu acele evenimente: Continue reading
STEAGUL SECUIESC devine legal în România. Vicepremierii Dragnea şi Kelemen au bătut palma
„Am discutat despre legea steagurilor, urmează să fie depus un proiect legislativ în acest sens”, a declarat pentru Gândul vicepremierul Liviu Dragnea. Continue reading