Category Archives: Istorie contemporana

Continut istorie contemporana

Proclamația de la Timișoara: ”legea electorală să nu permită candidatura foștilor activisti și securiști”

proclamatia de la timisoara

Proclamația de la Timișoara este un document programatic adoptat pe 12 martie 1990, fiind redactat în urma manifestației populare din Piața Operei începută cu o zi înainte. Cea mai cunoscută cerere a documentului este punctul 8, care stipula că nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securității să nu aibă dreptul de a lucra în funcții publice pe o perioadă de 10 ani sau trei legislaturi consecutive, punând accent mai ales pe funcția de președinte. Continue reading

Cum a plecat din țară Carol al II-lea. Tentativa de asasinat asupra sa

carol-al-iilea

Vara lui 1940 prin contextul intern și mai ales internațional a dus la falimetul regimului carlist. Într-o atmosferă extrem de tensionată, în dimineaţa zilei de 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a semnat un manifest, Proclamația către Români, în care aprecia: „Azi, zile de vitregie nespusă îndurerează ţara, care se găseşte în faţa unor mari primejdii. Aceste primejdii vreau, din marea mea dragoste pentru acest pământ în care am fost născut şi crescut, să le înlătur trecând astăzi fiului meu, pe care ştiu cât de mult îl iubiţi, grelele sarcini ale domniei” . Generalul Antonescu a semnat imediat un decret-lege în care se afirma că: „Având în vedere actul de abdicare a M.S. regelui Carol al II-lea”, succesiunea la tron revenea Marelui Voievod Mihai. În consecinţă, acesta a fost invitat să depună jurământul. Când a semnat aghiotanul, Mihai încă dormea, iar când a pus mâna pe receptor i s-a comunicat: „Majestatea Voastră este chemată la orele zece în Sala Tronului, pentru a depune jurământul de încoronare”. Spre după amiază, Mihai a depus jurământul prin care devenea din nou rege al României. Continue reading

Viaţa după şcoală a elevului de odinioară

e024030

Pe băncile şcolii de altădată, elevul studia filosofia, dreptul, geografia, matematica, „ştiinţele fizico-chimice“, „ştiinţele naturale“, anatomia şi igiena, desenul, muzica, lucrul de mână, gospodăria, caligrafia, muzica vocală, lectura şi recitările frumoase, practica agricolă, dar şi datoriile omului şi cetăţeanului. Puţinul timp liber pe care îl avea în afara orelor de curs era bine drămuit. Continue reading

Cum l-au rugat Maniu și Brătianu pe Ion Antonescu să scoată România din război

citat ion antonescu

În 1944, pe măsură ce armata română pierdea luptele cu sovieticii, Iuliu Maniu și Constantin I.C. Brătianu îi sugerează mareșalului printr-o scriosare să retragă țara din cea de-a doua conflagrație mondială.

”Domnule Mareşal,

De la începutul războiului v-am sfătuit asupra atitudinii pe care România trebuie să o păstreze în conflictul mondial.
Nu aţi ţinut nici un cont de sugestiile noastre şi aţi luat complecta răspundere a consecinţelor politice a acţiunei ce aţi condus. Astăzi trebuie să constataţi că, după pierderile enorme rezultate din război, ţara noastră este ameninţată de un pericol la care nu mai poate face faţă. Armatele germane înfrânte nu ne mai pot asigura în contra unei invazii ruseşti şi concursul pe care l-am mai putea da să o împiedicăm va fi cu totul insuficient. A coopera mai departe cu armatele germane ar fi să sacrificăm în mod inutil ceea ce ne-a mai rămas ca putere militară şi să provocăm din partea armatelor bolşevice victorioase represalii şi distrugeri iresponsabile. Continue reading

Scrisoare a Mareșalului către Neamul Românesc

ion-antonescu-1-sized

„Neamului Românesc

În loc ca reformele sociale să însemne începutul unei ere a renaşterii naţionale, ele au fost folosite de guverne şi partide numai pentru a crea o pătură superioară artificială. Patriotul, omul elitei şi al cinstei, a fost înlocuit în viaţa publică prin demagogi superficiali şi înşelători. Ne-am frânt puterea, ne-am slăbit cugetul şi ne-am sleit minţile în lupte fratricide pentru ideologii, în desbinări stupide, în bârfeli odioase, în vrajbe dureroase şi în apucături neomenoase. De aceea, ştiu că tu, sătean trudit n-ai plug şi n-ai haine; că fierul plugului e scump pentru punga ta goală şi bumbacul nu-ţi ajunge ca să-ţi îmbraci copiii, că pământul ţi-a rodit puţin şi gurile casei tale sunt multe. Ştiu că tu, meşteşugar chinuit, nu-ţi poţi îndestula nevoile cu greul muncii tale; că râvneşti să nu-ţi mai vezi copiii ofiliţi şi să-ţi vezi fruntea despovărată de griji şi sărăcie. Continue reading

Testamentul lui Iuliu Maniu. De ce l-a redactat cu aproape 12 ani înainte să moară?

iuliu maniu

“Sufletul mi-l închin atotputernicului Dumnezeu, tot devotamentul meu şi dincolo de mormânt mult încercatului meu neam românesc, iar iubirea mea o leg cu fraţii şi nepoţii mei şi cu bunii mei prieteni, care nici întru cele mai grele persecuţii nu m-au părăsit în calea grea care mi-a fost hotărâtă de soartă.” Continue reading

Focurile examenelor de odinioară

Talmud_1

Religia, româna, latina, elina, franceza, germana, italiana, istoria, filosofia, dreptul, geografia, matematica, „ştiinţele fizico-chimice“, „ştiinţele naturale“, anatomia şi igiena, desenul, muzica, gimnastica, lucrul de mână, gospodăria, caligrafia, muzica vocală, lectura şi recitările frumoase, dialogurile şi teatrul şcolar, practica agricolă, dar şi datoriile omului şi cetăţeanului sunt materiile care erau studiate de către elevi în preajma anului 1934. Atunci când notele sau calificativele erau de la satisfăcătoare la excelente, elevul de odinioară primea un certificat de absolvire, dar până la acel moment drumul era lung şi anevoios uneori. Continue reading