Tag Archives: Mihai Viteazul

Lupta de la Mirăslău- bătălia care a dărâmat unirea lui Mihai Viteazul

În istoria românilor nu mai cunoaștem un alt caz în care prăbușirea să fi urmat atât de repede momentului de apogeu precum la Mihai Viteazul. În istoria universală, păstrând proporțiile, e un singur caz asemănător, acela al lui Napoleon Bonaparte. La amândouă aceste mari figuri găsim o acțiune militară, purtând pecetea măreției, întinse cuceriri teritoriale, o înfrângere hotărâtoare (Mirăslău-Leipzig), apoi o reluare a acțiunii și, în cele din urmă, un sfârșit de legendă. Asemănarea merge și mai departe, în ce privește temperamentul: aceeași voință, aceleași izbucniri de orgoliu, aceeași repeziciune în hotărâri. Continue reading

Cum a luat Mihai Viteazul domnia. Începutul cruciadei anti-otomane

mihai-viteazul

Născut în 1558, Mihai Viteazul și-a început cariera de dregător pe lângă Iane Epirotul, care reușise grație însușirilor și dibăciei să ia cea mai mare înaltă dregătorie din Țara Românescă, Bănia Olteniei. Astfel, Mihai Viteazul ajunge să fie numit ban mic (bănișor) de Mehedinți. Devine apoi stolnic, postelnic, mare agă iar într-un final ban al Olteniei. Continue reading

Tratatul dintre Mihai Viteazul și Sigismund Bathory- cel mai nedrept moment al domniei lui Mihai Viteazul

Mihai Viteazul

Pe 13 noiembrie 1594 Mihai Viteazul îi ucide pe cămătarii turci din București începând astfel răscoala anti-otomană. Peste doar trei zile atacă fără succes Giurgiu, cetate turcească. Urmează însă o serie de victorii ale fostului ban de Craiova. Ba mai mult, oastea munteană trece Dunărea și îi bate pe musulmani la Rusciuc. Mișcărilor de trupe otomane Mihai le răspunde cu noi atacuri de succes la Brăila, Cervena (Bulgaria), Turtucaia și Nicopole. Panica se instalează la Constantinopol. Existau zvonuri că domnul vlah se apropie de Adrianopol și că se proclamase rege sau chiar împărat. Turcii nu puteau tolera o asemnea situație. O mare oaste ia drumul Dunării. În fruntea ei era Ferhat-pașa care-l înlocuise ca mare vizir și comandant al oștii pe Sinan-pașa. La Rusciuc armata se oprește pentru a pune la cale planul de supunere a Țării Românești. Continue reading

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Ardealul- prima nestemată din coroana lui Mihai

1391637_432555273517173_2041194950_n

După victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia. Intrarea triumfătoare a avut loc în data de 1 noiembrie 1599, primind cheile oraşului chiar din partea episcopului Demetrius Napragy. Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca un guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. Avea încuviinţarea împăratului Rudolf II care dorea să păstreze Transilvania răzvrătită sub control politic. În „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, istoricul Nicolae Bălcescu ne descrie în cuvinte alese fericitul eveniment. Mihai Viteazul, prin opera sa politică, devenise deja un laitmotiv pentru întreaga societate românească. Bălcescu a editat volumul în contextul revoluției de la 1848, pentru a sublinia relevața dorințelor naționale și de a-i însufleți pe toți cei care doreau eminaciparea românilor. Continue reading

Bătălia de la Călugăreni și marea zi de glorie a lui Mihai Viteazul

batalia de la calugareni

Anul 1594 înseamnă pentru Mihai Viteazul momentul declanșării acțiunilor anti-otomane. Îi ucide în noiembrie pe creditorii turci din București. Aceeași soartă o are și garnizoana de 2000 de soldați staționată în capitală cu menirea de al-l suppraveghea pe domn. Sunt câștigate o și o serie de bătălii minore care vor îi vor determina pe munteni să facă incursiuni la sud de Dunăre. Bulgarii se răscoală și ei, iar Sofia este asediată. Turcii nu puteau tolera o asemena situație.La începutul lui august 1595, Sinan pașa trece Dunărea. Continue reading