România era o țară bogată, cu pământ roditor, care oferea locuitorilor săi largi posibilități de o alimentație variată. Cu toate acestea, alimentația țăranului a fost în general deficitară. Aproape pretutindeni în România, porumbul constituia baza hranei țăranului. Continue reading
Înainte de supermarketuri și hipermarketuri au fost negustorii ambulanți. Aceștia nu vinedeau mai scump decât la piață. Uneori o făceau chiar mai ieftin, pentru că se aprovizionau dimineața devreme și nu mai scumpeau marfa peste zi, așa cum se întâmpla uneori la piață. Dar și atunci când vindeau mai scump, tot merita să cumperi de la ei. Continue reading
După 1918 exista sentimentul general că România Mare trebuie să fie o Românie nouă. Asta însemna abandonarea societăţii autarhice, tradiţionale şi racordarea la fluxul civilizaţiei europene. Deşi procesul de reconstrucţie a societăţii româneşti postbelice a beneficiat de toate elementele de modernitate care s-au făcut resimţite în lume, lumea satului a rămas încremenită în tiparele ei conservatoare. Noul pătrunde aici cu greutate, îndeosebi datorită tinerilor care învăţau la oraş. Jumătate dintre ţărani sunt însă în continuare analfabeţi, comparativ cu o treime dintre orăşeni. Continue reading