Category Archives: Istorie medie

Continut istorie medie din Istorie romanilor.

Zbuciumata istorie a mormântului lui Mircea cel Bătrân

mormant mircea cel batran Cozia

Mircea cel Bătrân a dus aproape trei decenii lupte dure cu adversarii interni și externi pentru pacea și prestigiul Țării Românești. Ziua de 31 ianuarie 1418, atunci când a trecut la cele veșnice, nu a însemnat însă odihnă pentru trupul său obosit de la atâtea bătălii. Continue reading

Cum au văzut turcii înfrângerea de la Vaslui?

kimg452

Bătălia de la Vaslui-Podul Înalt, din 10 ianuarie 1475, între Imperiul Otoman şi Moldova, a fost cea mai importantă victorie a domnitorului Ştefan cel Mare (1457 – 1504) împotriva turcilor. Evenimentul are loc atât ca urmare a întreruperii plăţii tributului de către Ştefan, în 1473 – tributul era plătit încă din vremea lui Petru Aron din 1456 –, cât şi a încercărilor domnului Moldovei de a scoate Ţara Românească de sub influenţa Porţii, prin înlăturarea lui Radu cel Frumos (1473–1474). În acelaşi timp, otomanii doreau extinderea influenţei la Marea Neagră, prin dobândirea Chiliei şi a Cetăţii Albe. Continue reading

Povestea primului domn fanariot din Țara Românească

Nicolae_Mavrocordat

Turcii la 5 ianuarie 1716 (25 decembrie 1715 după calendarul vechi) îl instalează ca domn la București pe Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot din Țara Românescă. Se născuse la 3 mai 1680 la Constantinopol și era fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Prin bunica sa, fiica lui Alexandru Iliaș, se înrudea cu familia domnitoare care îl dăduse pe Alexandru Lăpușnesanul. Era un om învățat, știa mai multe limbi străine, studiase filosofia și teologia, iar în țară a învățat și românește. Timpul scurt cât a domnit este marcat de confruntări între armata austriacă și cea otomană. Habsburgii reputează victorii importante și ajung la hotarul de nord-vest al Valahiei. Acest fapt a dus la sporirea interesului unei mari părți a boierimii pentru înlăturarea cu ajutor austriac, a dominației otomane. Continue reading

Şerban Cantacuzino- domnitorul cu ”voce de tigru”, după cum spuneau contemporanii

serban-cantacuzino

Născut în 1634, Șerban Cantacuzino a fost fiul postelnicului Constantin Cantacuzino şi al Elinei, fiica fostului domn Radu Şerban. Tinereţea i-a fost marcată de lupta dintre partidele boiereşti, a Cantacuzinilor, al cărei conducător era tatăl său, şi a Bălenilor. A primit o educaţie aleasă, studiind iniţial la şcoala pentru fiii de boieri de la Târgovişte, înfiinţată din iniţiativa tatălui său, după care a ajuns la Marea Şcoală grecească de la Constantinopol. Revenit în ţară, îşi începe cariera politică ocupând o serie de dregătorii. O perioadă este nevoie să se refugieze în străinătate datorită faptului că la conducere erau adversari ai familiei sale. Luna octombrie 1678 îl găsește la Constantinopol, unde va acţiona pentru ocuparea tronului. Continue reading

Cum a luat Mihai Viteazul domnia. Începutul cruciadei anti-otomane

mihai-viteazul

Născut în 1558, Mihai Viteazul și-a început cariera de dregător pe lângă Iane Epirotul, care reușise grație însușirilor și dibăciei să ia cea mai mare înaltă dregătorie din Țara Românescă, Bănia Olteniei. Astfel, Mihai Viteazul ajunge să fie numit ban mic (bănișor) de Mehedinți. Devine apoi stolnic, postelnic, mare agă iar într-un final ban al Olteniei. Continue reading

Constantin Brâncoveanu- „Vreau să mor creştin! Loveşte!“

Martirul lui Constantin Brancoveanu

În ziua „Adormirii Maicii Domnului“ din anul 1714 Constantin Brâncoveanu urma să împlinească vârsta de 60 de ani. Încă de la începutul anului se pregătise pentru serbarea fericitului eveniment, mai ales că în acelaşi an aniversa şi 25 de ani de domnie.În temniţă, domnitorul şi fiii săi au fost torturaţi într-un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre. Astfel, cronicarul spune că, pe lângă butucii în care le-au fost prinse mâinile şi picioarele, li se cresta pielea capului, presărându-se apoi sare, li se ardeau pieptul şi tălpile cu fierul roşu, erau bătuţi cu bestialitate în fiecare zi. Continue reading

Bătălia de la Războieni-Valea Albă sau cum a ieșit Ștefan cel Mare victorios dintr-o înfrângere

stefan cel mare

Ianuarie 1475 aduce victoria de la Vaslui a lui Ștefan asupra lui Mahomed al II-lea. În iunie 1475 moralul otoman se reface prin cucerirea unor cetăți din Crimeea- Caffa și Mangop. La Mangop măcelăresc garnizoana moldovenilor (Ștefan era căsătorit cu Maria de Mangop) și îl iau pe principele Alexandru prizonier. Geopolitica internațională se modificase, iar situația Moldovei se complică din nou. Continue reading

Tratatul dintre Mihai Viteazul și Sigismund Bathory- cel mai nedrept moment al domniei lui Mihai Viteazul

Mihai Viteazul

Pe 13 noiembrie 1594 Mihai Viteazul îi ucide pe cămătarii turci din București începând astfel răscoala anti-otomană. Peste doar trei zile atacă fără succes Giurgiu, cetate turcească. Urmează însă o serie de victorii ale fostului ban de Craiova. Ba mai mult, oastea munteană trece Dunărea și îi bate pe musulmani la Rusciuc. Mișcărilor de trupe otomane Mihai le răspunde cu noi atacuri de succes la Brăila, Cervena (Bulgaria), Turtucaia și Nicopole. Panica se instalează la Constantinopol. Existau zvonuri că domnul vlah se apropie de Adrianopol și că se proclamase rege sau chiar împărat. Turcii nu puteau tolera o asemnea situație. O mare oaste ia drumul Dunării. În fruntea ei era Ferhat-pașa care-l înlocuise ca mare vizir și comandant al oștii pe Sinan-pașa. La Rusciuc armata se oprește pentru a pune la cale planul de supunere a Țării Românești. Continue reading

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Ardealul- prima nestemată din coroana lui Mihai

1391637_432555273517173_2041194950_n

După victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia. Intrarea triumfătoare a avut loc în data de 1 noiembrie 1599, primind cheile oraşului chiar din partea episcopului Demetrius Napragy. Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca un guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. Avea încuviinţarea împăratului Rudolf II care dorea să păstreze Transilvania răzvrătită sub control politic. În „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, istoricul Nicolae Bălcescu ne descrie în cuvinte alese fericitul eveniment. Mihai Viteazul, prin opera sa politică, devenise deja un laitmotiv pentru întreaga societate românească. Bălcescu a editat volumul în contextul revoluției de la 1848, pentru a sublinia relevața dorințelor naționale și de a-i însufleți pe toți cei care doreau eminaciparea românilor. Continue reading