Atentatul de la Sarajevo- calea spre “Războiul care să pună capăt tuturor războaielor”


atentatul de la sarajevo

Ceea ce s-a întâmplat în ziua de 28 iunie 1914 a fost nu numai piatra de hotar a primei mari conflagraţii mondiale a secolului XX, ci şi punctul de pornire al unor schimbări politico-geografice esenţiale pentru acel timp. Complotul împotriva arhiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar a avut o desfăşurare uluitoare, în prima etapă fiind un eşec lamentabil, iar partea a doua, în care s-au produs asasinatele, fiind pur şi simplu rodul unei întâmplări nefericite. Parcă destinul a vrut cu orice preţ să bulverseze stabilitatea Europei.

Franz Ferdinand si Sophie

Franz Ferdinand si Sophie

O eroare cât un război mondial

Planul iniţial al complotului prevedea atacarea cu grenade a maşinii în care se afla cuplul imperial, care se găsea într-un convoi de şase vehicule cu poliţişti şi autorităţi. Coordonarea celor şase asasini aflaţi pe traseu fusese făcută de Danilo Ilic, membru de vază al asociaţiei secrete “Mâna Neagră” (care milita pentru unificarea tuturor teritoriilor locuite de sârbi şi ocupate de Imperiul Austro-Ungar). Şeful conspiratorilor a fost Dragutin Dimitrievic, lider al Mâinii Negre. Împotriva avertismentelor, cuplul imperial a acceptat invitaţia guvernatorului provinciei Bosnia-Herţegovina, generalul Potiorek, de a participa la inaugurarea unui spital din Sarajevo. Arhiducele ştia că, în 1911, tatăl său fusese ţinta unui atentat organizat tot de Mâna Neagră. Franz Ferdinand şi soţia sa, Sophia, sosesc cu trenul la Sarajevo la ora 10,00. Se formează un convoi de şase maşini, cea cu arhiducele fiind deschisă. Primul dintre atentatori, Cabrinovic, aruncă o grenadă spre maşina imperială (la 10,15), dar şoferul atent accelerează şi grenada răneşte alte oficialităţi. Se adună imediat o mulţime de oameni în jurul maşinilor şi complotiştii, printre care şi Gavrilo Princip, renunţă să mai atace. Cabrinovic îşi dă seama că a ratat şi ia o pastilă cu cianură şi se aruncă în râul Miljacka, pentru a nu fi capturat, însă cianura era expirată şi apa avea nici 20 de centimetri adâncime. El va muri în închisoare, în 1916.

Gavrilo Princip

Gavrilo Princip

Urmează un moment decisiv pentru soarta lui Franz Ferdinand. Acesta, în loc să se retragă după atentat, se duce la spital pentru a vedea soarta răniţilor. La întoarcerea spre reşedinţă se produce un alt eveniment fatal: şoferul maşinii încurcă traseul (vroia să evite aglomeraţia din centrul oraşului) şi, când îşi dă seama, opreşte maşina şi porneşte în marşarier. Soarta a vrut ca pe acea stradă unde făcea manevra să se afle Gavrilo Princip, într-o cafenea. Acesta îşi dă seama imediat ce şansă are şi se apropie de maşină. De la 1,5 metri trage primul foc şi glonţul îl loveşte în gât pe arhiduce. Sophia se aruncă pe el pentru a-l feri şi al doilea glonţ intră în stomacul ei. Franz Ferdinand a murit în câteva minute, ultimele cuvinte fiind: “Să nu mori, pentru copii!” Dar Sophia a murit şi ea în drum spre spital. Ucigaşul a încercat să se sinucidă pe loc, dar nu a reuşit nici cu pistolul, nici cu cianură. Şi pastila lui era expirată.

Arestarea lui Gavrilo Princip

Arestarea lui Gavrilo Princip

Urmări dezastruoase

Asasinatele s-au produs la 28 iunie 1914, iar la 28 iulie acelaşi an Imperiul Austro-Ungar declara război Serbiei. În prealabil, împăratul Franz Joseph a trimis un ultimatum Serbiei, dar toate manevrele politice au eşuat şi practic s-a declanşat devastatorul război mondial (1914-1918). Serbia avea drept aliaţi Rusia şi Franţa, iar Austria avea Germania de partea ei. În ceea ce priveşte complotiştii, Gavrilo Princip a primit 20 de ani de închisoare (era minor), şi a murit de tuberculoză în 1918. El a devenit un erou al sârbilor, iar casa lui a fost transformată în muzeu, fiind distrusă şi refăcută în funcţie de regimul politic. La Sarajevo, la locul crimelor, există o placă pe care scrie: “Să triumfe pacea pe Pământ”.

Placa Sarajevo

sursa

http://www.revistamagazin.ro/content/view/9329/8/

Leave a Reply