Cum a fost proclamată (ilegal) prima republică din istoria României


proclamarea republicii populare romane

În jurul abdicării regelui Mihai există și vor exista polemici. Despre proclamarea Republicii Populare Române, se poate spune cu certitudine că a fost făcută după un tipic stalinist perfectionat în răsăritul Europei.

Gheorghe Gheorghiu Dej

Gheorghe Gheorghiu Dej

După ce regele a iscălit actul de abdicare, dr. Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej au plecat la Consiliul de Miniștri care s-a deschis la ora 15.30. Petru Groza a lecturat participanților documentul semnat de Mihai I. În continuare a prezentat textul Proclamației guvernului către țară, prin care se anunța abdicarea regelui. În document se aprecia: ”Astfel, poporul român a dobândit libertatea de a-și clădi o nouă formă de stat- Republica Populară. Să înălțăm noua formă de viață a statului nostru, R.P.R, patria tuturor celor ce muncesc cu brațele și cu mintea, de la orașe și de la sate”. Proclamația a fost semnată de toți membrii guvernului, inclusiv de cei care nu erau prezenți.

Petru Groza

Petru Groza

Petru Groza a ținut să informeze că actul abdicării a fost semnat ”prin bună învoială”. De asemenea: ”Noi mergem înainte pe drumul nostru cu minimum de zguduiri la maximum de foloase. În final menționa că ”..fostul rege va fi respectat ca orice cetățean al țării”. Potrivit Constituției, în lipsa regelui urma să fie constituiă o Regență, dar, cum a spus Petru Groza, ”trebuie să dezvățăm pe oameni să tot vorbească despre rege și despre Regență”. El a propus constituirea unui Prezidiu al Republicii Populare Române, alcătuit din cinci persoane, ”oameni onorabili și de suprafață”, care să exercite prerogativele fostului suveran. Petru Groza a sugerat ca din Prezidiu să facă parte: Mihail Sadoveanu(președintele Adunării Deputaților), C.I. Parhon (președinte al Asociației Române pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică), Ștefan Voitec(minstrul educației), Gh. Stere(președintele Curții de Apel București) și Ion Niculi, vicepreședintele Adunării Deputaților. Consiliul de Miniștri a aprobat aceste propuneri la ora 16.10

Constantin Ion Parhon

Constantin Ion Parhon

La ora 19.10 s-a deschis, sub președinția lui Mihai Sadoveanu, ședința extraordinară a Adunării Deputaților. Primul a urcat la tribună Petru Groza care a citit actul de abdicare și proclamația guvernului. Mihail Sadoveanu a primit în numele deputaților cele două documente. Deputatul Gh. Nechiti a prezentat apoi un proiect de lege cu 8 puncte. Printre cele mai importante prevederi: abrogarea Constituției din 1866 cu modificările din 1923(deși Constituția din 1866 nu fusese modificată ci ÎNLOCUITĂ cu cea din 1923) și România devenea Republică Populară. Trecându-se la votul cu cele 295 de bile, proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate. La fel a fost și în cazul aprobării celor cinci membri ai Prezidiului Republicii Populare Române. La ora 19.55 s-a încheiat una din cele mai importante ședințe din istoria Parlamentului și a țării. Deși a îmbrăcat o formă legală, actul din 30 decembrie 1947 era o lovitură de stat. Constituția existentă nu permitea schimbarea formei de guvernământ. Actul fundamental a fost abrogat de Parlament și nu de Adunarea Națională Constituantă, deci ilegal. Potrivit normelor, Parlamentul existent hotăra prin vot modificarea Constituției, apoi Parlamentul se dizolva, se făceau alegeri pentru Constituantă. Aceasta modifica legea fundamentală, inclusiv Titlul “Despre puterile statului”. După promulgarea Constituției, se putea acționa pentru punerea în acord a formei de guvernământ.

Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu

În seara zilei de 30 decembrie a fost difuzat la radio Mesajul Prezidiumului Republicii: ”Poporul român și-a dobândit acum libertatea de a-și da forma de stat cea mai potrivită cu aspirațiile sale firești: Republica Populară… Nicio piedică nu mai stă acum în calea dezvoltării depline a democrației noastre populare, menită să asigure tuturor celor ce muncesc, cu brațele sau cu mintea, de la orașe și sate, buna stare materială și culturală, și care să constituie garanția suveranității și independenței noastre… Totul depinde acum numai de munca și destoinicia noastră, de iubirea noastră de popor și de Republica noastră Populară, de devotamentul fiecăruia pentru propășirea țării”. Din inițiativa P.C.R. și a sindicatelor, în aceeași seară au fost organizate mitinguri la care se exprima adeziunea la actul înlăturării monarhiei. Mijloacele de propagandă ale regimului- ziarele și radioul- susțineau că vestea a fost primită cu entuziasm pe întreg cuprinsul țării. În realitate, pe întreg cuprinsul țării, libertatea era înlănțuită pentru mai bine de patru decenii.

Dacă ați găsit interesant materialul și vreți să ajutați la ținerea în viață site-ului click aici

Cortina de fier

Leave a Reply