Guernica. Povestea celui mai cunoscut tablou al lui Pablo Picasso


tabloul guernica

Între 1936 și 1939 a avut loc războiul civil spaniol între forțele republicane și cele ”naționaliste”, conflict în cadrul căruia a fost distrus orășelul basc Guernica, eveniment care a dus la crearea celei mai cunoscute opere a lui Picasso, Guernica.

Alfonso al XIII-lea

Alfonso al XIII-lea

În 1931, ca urmare a alegerilor locale, partidele politice anti-monarhiste au câștigat majoritatea voturilor. Regele Alfonso al XIII-lea a fugit din țară și republica a fost proclamată. Noul guvern nu a reușit să rezolve problemele țării, mai ales în contextul ”Marii Crize” care încă afecta numeroase țări, inclusv Spania. Pe fondul nemulțumirilor, în anul 1936, o minoritate, denumită ”naționalistă”, condusă de Francisco Franco a început războiul cu republicanii, denumiți popular ”loialiști”. Franco a primit ajutor masiv din partea Germaniei, Italiei și Portugaliei, în timp ce republicanii au fost asistați, dar mult mai puțin, de URSS și Mexic. În 1939 războiul a luat sfârșit, iar forțele ”naționaliste” au câștigat. Guvernul republican a plecat în exil la Mexico City, unde a avut o ambasadă până în 1976, fiind formal dizolvată în 1977, când s-a considerat că Spania a trecut la un regim democratic, după moartea lui Franco. Războiul Civil Spaniol este considerat preambului celui de-al doilea război mondial, locul unde germanii și-au perfecționat tactica militară.

Francisco Franco

Francisco Franco

Una dintre cele mai barbare acţiuni militare desfăşurate în secolul XX, bombardarea oraşului basc Guernica, de către avioanele germane ale „Legiunii Condor” şi italiene ale „Aviazione Legionaria”, a dus la distrugerea din temelii a acestei localităţi şi la numeroase victime umane. Din punct de vedere strategic, Guernica reprezenta un punct vital atât pentru forţele republicane, care-l controlau, cât şi pentru naţionaliştii lui Franco, dar nu era înzestrat cu apărare antiaeriană şi nici franchiştii nu-l considerau un obiectiv militar – de altfel aici nu avuseseră loc conflicte armate, încă de la începutul războiului. Atacul a fost cu atât mai inuman cu cât s-a produs lunea, zi tradiţională de târg în Guernica, atrăgând în pieţele oraşului sute de oameni din regiune. Istoricii de pretutindeni recunosc că ordinul dat comandantului Legiunii Condor, Wolfram Freiherr von Richtofen a venit personal de la Franco.

Runie din Guernica

Runie din Guernica

După dispariţia dictatorului spaniol, în anul 1980, s-a descoperit în arhive planul de luptă, semnat de von Richofen, care viza distrugerea podului şi şoselei de la est de Guernica, pentru a bloca retragerea republicanilor; acest lucru implica, desigur, ca oraşul propriu-zis să fie cruţat. Totuşi, cele 29 de avioane germane şi italiene implicate în raid au dovedit un condamnabil exces de zel, aruncând tone de bombe incendiare asupra Guernicăi. Ca urmare, în după-amiaza zilei de 26 aprilie 1937, în decurs de doar cinci ore, orăşelul de 5000 de locuitori a fost distrus aproape în totalitate. Ironia sorţii, tocmai podul, obiectivul principal vizat de raid, a scăpat cu avarii minore. După trei zile, forţele naţionaliste conduse de generalul Emilio Mola au pătruns nestingherite în Guernica, găsind un oraş pustiu; se apreciază că raidul a făcut câteva sute de victime, în marea majoritate femei, bătrâni şi copii, fiind, în opinia istoricilor, un act deliberat de teroare, menit să submineze moralul republicanilor.

Ruine din Guernica

Dezastrul de la Guernica, a inspirat tabloul omonim de Pablo Picasso. Această opera marchează începutul angajării politice a artistului. Guernica înfăţişează adevărata tragedie a războiului, suferienta produsă în rândul civililor fără vină. Ca urmare, tabloul şi-a câştigat un statut special, contribuind la o perpetuă aducere aminte a victimelor războiului. Guernica a fost iniţial expusă în iulie 1937 la Pavilionul Spaniol de la Expoziţia Internaţională din Paris. Pavilionul, finanţat de guvernul spaniol republican, a fost construit pentru a ilustra lupta guvernului spaniol pentru existenţă, contrar temei tehnologice a expoziţiei.

Guernica in flacari

Guernica in flacari

În tabloul lui Picasso există un simbol puternic. E vorba de un bec într-un ochi malefic ce se află deasupra calului (sub cal un soldat mort). Bec în limba spaniolă se spune “bombilla” şi asta trimite cu gândul la bombă şi la efectul cel mai rău pe care îl poate avea tehnologia asupra omenirii. Unii consideră că acesta reprezintă un protest adus tehnologiei, alţii că ar reprezenta un soare. Oricare ar fi interpretarea corectă, tabloul este un strigat de durere. Pictura a fost mult timp expusă la Muzeul de Artă Modernă din New York, unde a fost restaurată, înainte de a reveni în Spania, în 1981, la muzeul Prado, iar apoi la Reina Sofia, unde este expus începând din 1992. Pictorul spaniol Pablo Picasso (1881 – 1973) a fost una dintre cele mai strălucite personalităţi artistice ale secolului al XX-lea, unul dintre marii maeştri ai penelului, care a avut curajul să renunţe definitiv la convenţiile stilului iluzionist şi figurativ, dominant încă din perioada Renaşterii.

Guernica Pictura

Bombele. simbolizate de bec

Bombele. simbolizate de bec

Pablo Picasso

Pablo Picasso

Leave a Reply