La sfârșitul secolului XVIII în localitatea Șiria de lângă Arad trăiau șapte familii cu numele de Slavici, gradele rudenie între ele fiind destul de greu de stabilit. Într-una din aceste familii se naște în 1818 Savu, tatăl viitorului scriitor. Acesta rămâne orfan de mic și e crescut de o rubedenie, Mihai Fercu, ”tata bătrân”, cum apare în amintirile prozatorului. „Bunicul” lui Ioan Slavici fusese ostaș în armata austriacă, luptase împotriva lui Napoleon și probabil că meritele militare fuseseră răsplătite material, iar bunăstarea se va transmite și către copilul adoptiv, Savu. Continue reading →

Intrarea în război a României (1916) îl găsește pe Ioan Slavici la Panciu (jud. Vrancea), în casa unui ginere al său, lucrând la terminarea gramaticii române, pe care o plănuise încă de pe vremea când își desfășura activitatea la ”Timpul”, cu Eminescu și Caragiale. Ar fi scris și un roman, ”Musculița”, care s-a pierdut o dată cu manuscrisele confiscate mai târziu de autoritățile române. Revenind la București, e arestat împreună cu mai mulți germani, oameni politici sau de afaceri și ziariști români cu simaptii manifestate pentru Puterile Centrale. Slavici văzuse, așa cum timpul avea să o demonstreze, că cel mai mare inamic al României era de fapt Rusia. Continue reading →