Franz Kafka a avut o copilărie dominată de figura tatălui său. Deși Herman Kafka nu era violent, își conducea familia cu o mână de fier și tot timpul micul Franz se simțea copleșit de prezența părintelui. Abia în 1919, la 36 de ani, reușește să se își exprime sentimentele față de primii ani și pune pe hârtie cutremurătoarea ”Scrisoare” către tatăl său unde îi spune părintelui în 45 de pagini de toate nefericirile pe care i le provocase în copilărie. De frică epistola o dă mamei, nu el direct, dar aceasta temându-se de reacția lui Herman, o ține câtva timp apoi o dă înapoi fiului. Continue reading →