Thomas Alva Edison- cel mai prolific inventator din istorie


Thomas Alva Edison

În 84 de ani de viaţă, Edison a brevetat nu mai puţin 1093 de invenţii, în domeniul sistemelor electrice, fonografului, telegrafului, razelor X, becului cu incandescentă, cinematografiei etc. Dar printre cele mai trăsnite idei ale sale se numără cele privind realizarea de mobilă, frigidere şi chiar piane, folosind un ciment special, inventat de el!

Thomas Alva Edison

Thomas Alva Edison s-a născut pe 11 februarie 1847, fiind al şaptelea şi cel mai mic dintre frați. Ajuns la vârsta şcolarizării, micul Al, cum era alintat de părinţi, s-a dovedit a fi un elev mediocru, niciodată atent la explicaţiile dascălului şi total aerian. Când învăţătorul s-a plâns doamnei Edison că Alva este o problemă, femeia a fost atât de furioasă încât l-a retras de a şcoală, după doar trei luni de învăţământ. Pentru tot restul copilăriei şi adolescenţei, Alva va fi educat de mama sa. Doamna Edison s-a achitat cu brio de această misiune, încurajând constant pasiunea pentru descoperiri şi experimente a fiului sau. Când Alva a împlinit 9 ani, mama i-a făcut cadou un laborator de chimie în miniatură şi un manual de experienţe distractive. Copilul a fost încântat şi, în două săptămâni făcuse deja toate experimentele din carte. Timp de câteva ore pe zi nu ieşea din pivniţa casei, unde-şi instalase laboratorul şi toţi banii de buzunar îi cheltuia spre a-şi cumpăra substanţe chimice. Pentru a fi sigur că nimeni din casă nu se va atinge de sticluţele lui, scria pe fiecare „Otravă”.

Thomas Alva Edison

La 12 ani, aflat într-un tren, preocupat de experienţele sale, a dat din greşeală foc banchetei. Conductorul, nervos, i-a tras o palmă peste ureche, vătămându-i timpanul şi lăsându-l, pentru tot restul vieţii, aproape surd. Faptul că nu auzea mai nimic, nu l-a deranjat. Edison spunea chiar că acesta este un avantaj, întrucât astfel se poate concentra mai bine asupra experimentelor sale. Deosebit de ingenios, spre a putea face rost de bani pentru laborator, la doar 13 ani va edita singur un ziar, scris şi tipărit de el, pe o mică presă tipografică. Ziarul respectiv, Grand Trunk Herald, a fost prima publicaţie vândută în tren, pe ruta Port Huron – Detroit. Peste nu multă vreme, Edison îl va salva pe un copil de 3 ani, aflat în pericol de a fi călcat de un tren. Drept mulţumire, tatăl copilului, şeful unei gări, îl va învăţa pe Edison să lucreze cu telegraful.

Edison biografie

Mai târziu, Edison va deveni operator de telegraf pentru Western Union, lucrând în serviciul de noapte, pentru ca ziua să se poată dedica muncii sale. Nu şi-a putut păstra mult timp slujba pentru că într-o noapte a vărsat acid sulfuric pe biroul patronului şi a doua zi a fost concediat. În 1869, la doar 22 de ani, Edison a realizat prima invenţie, un dispozitiv automat de vot, care uşura mult activitatea legislativă. Senatorii din Congresul american n-au fost însă deloc impresionaţi şi unul dintre ei a spus chiar „dacă există vreo invenţie pe lumea asta pe care n-o vrem, atunci cu siguranţă asta este”. Maşina de vot a lui Edison n-a fost utilizată niciodată. Peste doi ani, în ziua de Crăciun a anului 1871, Alva s-a căsătorit cu o fată de 16 ani, Mary Stilwell, pe care n-o cunoştea decât de două luni. Ea îi va dărui trei copii, primii doi fiind porecliţi de Edison „Punct” şi „Liniuţă”, ca semn al preocupărilor sale în domeniul codului Morse.

circa 1871:  Thomas Alva Edison (1847 - 1931) American scientist, inventor and industrialist, after spending 5 continuous days and nights perfecting the phonograph, listening through a primitive headphone.  (Photo by Hulton Archive/Getty Images)

La doi ani după moartea primei soţii, Edison s-a însurat din nou, cu o tânăra de 20 de ani, Mina Miller. Este interesant faptul că, deşi departe de a se afla pe culmile gloriei şi având un fizic deloc de invidiat – era surd, avea ochii bulbucaţi, scalpul năpădit de mătreaţă – Mina, o femeie deosebit de frumoasă şi inteligenţă, a fost atrasă de el ca de un magnet. Aflat la New York, Edison era atât de îndrăgostit de fată din Boston încât într-o zi, visând cu ochii deschişi la ea, era să fie călcat de tramvai! „Cred că dacă n-o să-mi revin din zăpăceala asta ar fi bine să-mi fac asigurare de viaţă”, nota inventatorul în jurnalul său. Alva şi-a învăţat prietena codul Morse, pentru a putea comunica mai uşor, ţinând unul palma în palma celuilalt, în aşa fel încât părinţii fetei să nu le ştie secretele. Într-o zi, Alva a „bătut” cu degetul în podul palmei Minei întrebarea: „Vrei să te căsătoreşti cu mine?”, iar faţă i-a răspuns „Da”, apăsându-i palma cu degetul mai scurt sau mai apăsat, pentru a marca punctele şi liniuţele. Edison avea tatuate pe antebraţul stâng cinci puncte, dar nu a spus nimănui vreodată semnificaţia lor. Probabil că erau rodul experimentelor vizând realizarea unui dispozitiv automat de tatuat, Stencil-Pens, brevetat în 1876 şi care mai târziu va fi modificat de Samuel O’Reilly, spre a deveni prima maşină de tatuat din lume. La puţin timp după descoperirea razelor X de către Roentgen, în 1895, Edison a încercat să realizeze un aparat în scopuri medicale, folosind această descoperire.

Thomas Alva Edison

Cel care a testat aparatul, numit fluroscop, a fost un angajat de-al lui Edison, Clarence Dally, care a început să-şi radiografieze cu el propriile mâini. Nimeni nu ştia pe atunci pericolul reprezentat de razele X şi curând, pe mâinile lui Dally au apărut arsuri care nu se mai vindecau. Chiar şi după ce a făcut grefe de piele, rănile tot nu s-au vindecat şi a fost necesară amputarea ambelor mâini. Edison a continuat să-şi plătească angajatul, deşi acesta era infirm, până când Dally a murit, de cancer. Şocat, Edison a întrerupt cercetările în privinţa fluoroscopului, mărturisind, într-un interviu acordat ziarului New York World, în 1903: „Nu-mi vorbiţi de razele X. Am încetat să mai fac experimente cu ele acum doi ani. Mi-e frică de ele, mi-e frică şi de radiu şi poloniu, sunt lucruri cu care nu e bine să te joci”.

Thomas Alva Edison

La bătrâneţe, după atâtea invenţii în domeniul electricităţii, Edison şi-a îndreptat atenţia spre industria cimentului. El era convins că acest material, folosit deja pe scară largă la ridicarea zgârie-norilor, reprezenta viitorul construcţiilor. Şi, având în vedere că materialul putea fi turnat, căpătând practic orice formă dorită, Edison s-a gândit că ar fi splendid să poată realiza matriţe de case în care să toarne beton şi astfel să poată construi cartiere întregi în doar câteva zile! El spera să nu se limiteze la case, ci să facă, din ciment, cazi de baie, mobilier, piane şi tot felul de obiecte casnice destinate folosinţei îndelungate. Prima casă de beton a lui Edison a fost ridicată în 1911. Se părea că ideea va fi un succes, mai ales după ce magnatul Charles Ingersoll a sponsorizat construirea a 11 asemenea case, pentru preţul de 1200 dolari – o treime din preţul obişnuit de vânzare a unei case, la vremea respectivă – dar nici una dintre ele nu s-a vândut! În ultimul deceniu al secolului XIX, Edison s-a implicat în aşa numitul „război al curentului”, contra lui Nikola Tesla. Edison pleda pentru folosirea curentului continuu, în vreme ce Tesla evidenţia avantajele curentului alternativ.

Thomas Alva Edison

În acel moment, Edison deţinea peste o sută de generatoare de curent continuu în Statele Unite care, din cauza căderilor dese de electricitate trebuiau să fie amplasate la maximum doi kilometri de utilizatori. Tesla, care pe atunci era angajatul său, i-a propus trecerea la curentul alternativ, dar Edison nici n-a vrut să audă. Pentru a demonstra că este mai sigur curentul continuu decât cel alternativ, Edison a realizat un experiment macabru: execuţia unui elefant care ucisese trei angajaţi ai grădinii zoologice din Coney Ysland. Elefantul a fost hrănit cu morcovi injectaţi cu cianură şi apoi electrocutat cu un curent electric alternativ de 6000 volţi. Animalul a murit în câteva secunde. În ciuda acestei experienţe, până la urmă tot curentul alternativ va triumfa şi Alva Edison va trebui să se recunoască învins. Thomas Edison a murit din cauza complicațiilor generate de diabet pe 18 octombrie 1931. Legenda nu s-a oprit aici. Ultima răsuflare a lui(ora 3.24 dimineața) este conținută se pare într-o eprubetă ce se află la muzeul Henry Ford. Fondatorul celebrei companii auto l-ar fi convins pe fiul lui Edison, să ia o mostră din aerul camerei în care se afla muribundul inventator.

thomas-alva-edison

Leave a Reply