Continut istoria romanilor.
La 22 septembrie 1941, după moartea într-un accident a generalul Alexandru Ioaniţiu, generalul Iosif Iacobici (n. 8 decembrie 1884, Alba Iulia – d. 11 martie 1952, închisoarea Aiud) este numit șef al Marelui Stat Major. Conducerea Ministerului de Război a fost preluată de Mareşalul Ion Antonescu. Pe 22 septembrie, la orele 15.30, Mareşalul pleacă spre Tighina cu un avion militar, unde ajunge la ora 17.15. Continue reading
DOMNULE FILDERMAN,
În două petiţii succesive îmi scriţi „de tragedia zguduitoare“ şi mă „imploraţi“ în cuvinte impresionante, reamintind de „conştiinţă“ şi de „omenie“ şi subliniind că sunteţi „dator“ să apelaţi „la mine“ şi „numai“ la mine, pentru evreii din România, care sunt trecuţi în ghetouri pregătite pentru ei pe Bug. Pentru a amesteca tragicul în intervenţia Dvs., subliniaţi că această măsură „este moartea, moartea, moartea fără vină, fără altă vină, decât aceea de a fi evrei“.
Domnule Filderman, nimeni nu poate să fie mai sensibil ca mine la suferinţa celor umili şi fără apărare. Înţeleg durerea Dvs., dar trebuie, mai ales trebuia să înţelegeţi şi Dvs., toţi, la timp, pe a mea , care era aceea a unui neam întreg. Continue reading
Împreună cu traducerea unor părţi din Vechiul Testament în 1582 prin Palia de la Orăştie, tipărirea Noului Testament de la Bălgrad(Alba-Iulia) în 1648 în limba română reprezintă cei mai importanţi paşi în cultura românească făcuţi în Transilvania, paşi premergători esenţiali, fundamentali ce pot fi încadraţi în cultura românească veche majoră, săvârşiţi aici, în Ardeal, care prefaţează editarea Bibliei la Bucureşti în 1688. Continue reading
Încă de la instalarea legionarilor la putere pe 14 septembrie 1940, relațiile dintre ei și Antonescu s-au deteriorat. A început o luptă surdă pentru putere. Continue reading
La 23 august 1939, la Moscova, miniștrii de externe, german și sovietic, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, sub ochii aprobatori ai lui Stalin, semnează un act prin care cele două două state stabilesc să și își împartă între ele Europa de Est. La 1 septembrie, Polonia este atacată de Germania. Al doilea război mondial a început. Marea Britanie şi Franţa se hotărăsc în fine să riposteze. La 3 septembrie declară război Germaniei. Pe 17 septembrie URSS invadează Polonia de la Est. Blindatele germane mărșăluiesc la Varsovia. Deși la 6 septembrie, România s-a declarat neutră, guvernul este de acord să primească refugiații polonezi. Veștile din Polonia nu sunt singurul semn al dezastrului. La 21 septembrie primul ministru Armand Călinescu este ucis de un grup de legionari. Avea 46 de ani. Continue reading
La 29 decembrie 1933 primul-ministru Ion Gheorghe Duca a fost asasinat în Gara Sinaia de trei legionari constituițí in ” echipa mortii” la ordinele șefilor Gărzii de fier recent desfiintate. Continue reading
I. G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu. Sunt cele mai cunoscute dintre asasinatele politice care au marcat destinul României, după Marea Unire. Primul şi, până acum rămas cel mai grav asasinat poltic din istoria modernă a României, rămâne cel comis asupra lui Barbu Catargiu, la 8/20 iunie 1862, la numai trei ani de la Unirea, sub acelaşi sceptru, a celor două Principate Pomâne, Valahia şi Moldova. Continue reading
Pe 18 ianuarie 2011 a murit, la București, Cristian Pațurcă. El este autorul muzicii “Imnului Golanilor” precum și al altor piese cântate la Manifestațiile din Piața Universității, în perioada aprilie – iunie 1990. Continue reading
Principesa Elena de Grecia şi Danemarca, soţia regelui Carol al II-lea al României şi mama regelui Mihai I, s-a născut la 2 mai 1896, la Atena. A fost fiica cea mare a regelui Constantin I al Greciei şi a reginei Sofia de Prusia. Pe linie paternă, Elena descindea din ţarina Ecaterina cea Mare, iar pe linie maternă, din Victoria a Marii Britanii. Se înrudea cu împăratul Germaniei, cu regii Danemarcei, Norvegiei şi Suediei. Continue reading
Marele profesor a redactat cele mai importante documente programatice ale Revoluţiei românilor ardeleni şi a continuat să apere drepturile acestora şi după anul 1849. Simion Bărnuţiu a marcat istoria politică a românilor într-un mod profund şi ireversibil. Autor al celor mai importante documente programatice ale Revoluţiei românilor ardeleni de la 1848 – 1849, după încheierea Revoluţiei, el a devenit profesor la Academia Mihăileană din Iaşi, apoi, după înfiinţarea Universităţii din Iaşi, ca urmare a iniţiativei principelui domnitor Alexandru Ioan Cuza, Simion Bărnuţiu a devenit profesor la această instituţie de învăţământ superior. În această calitate, el a format generaţia oamenilor politici care au obţinut recunoaşterea independenţei de stat a României şi a transformării sale în Regat. Simion Bărnuţiu a murit în drum spre satul său natal, Bocşa, în timp ce poposea lângă o fântână de lângă Sânmihaiu Amlaşului. El era însoţit de nepotul său, Ioan Maniu, tatăl lui Iuliu Maniu, artizanul Unirii Transilvaniei cu România din 1 Decembrie 1918. Ioan Maniu era fiul surorii lui Simion Bărnuţiu, Elena. Continue reading