Începutul secolului XIX a fost marcat de una din cele mai grave probleme din istoria României: lipsa pământului pentru țărani. Recensământul din 1905 a relevat că 0,5% din gospodăriile rurale(5000) dețineau 60% din terenul arabil adică 6.450.000 de ha., în timp ce 921.000 aveau 4.150.00 de ha., 24% dintre gospodăriile țărănești erau complet lipsite de pământ, iar 34% aveau sub 3 ha., neputându-și asigura traiul zilnic. Continue reading
Ionel Teodoreanu- o viață pe ”Ulița copilăriei” și ”La Medeleni”
Ion(numele va varia în diverse documente: era Ion în actul de naștere, Ioan în certificatul de absolvire de la gimnaziu) Hipolit Teodoreanu s-a născut pe 6 ianuarie 1897, ora 12:10 noaptea în casa avocatului Osvald și a profesoarei de pian Sofia. Deși zona era aproape de splendidul centru vechi al orașului, avea un aer rustic: case joase din cărămidă sau din chirpici, așezate în grădini pline de verdeață, unele din ele situate în livezi de meri, peri, pruni, cireși și mai rar cu tufe de iasomie sau liliac, așa cum era și căsuța Otiliei Cazimir de lângă casa Teodorenilor. ”Ulița mea e pașinică, tăcută. Prin ea străbat carele cu boi venind de la țară. Convoiul tihnit e o rugăciune murmurată cu buzele ei și colbul care le-nsoțește e un surâs blajin”. Continue reading
Ștefan Luchian- ”Noi, artiștii, privim cu ochiul, dar lucrăm cu sufletul”
Ștefan Luchian s-a născut pe 1 februarie 1868, la Ștefănești, județul Botoșani în casa maiorului Dumitru Luchian și a Elenei Luchian. Tatăl fusese aghiotant al lui Alexandru Ioan Cuza și om de încredere al acestuia în înfăptuirea reformelor care puseseră bazele modernizării societății românești. În aprilie 1873 familia Luchian s-a mutat București, în casa din strada Popa Șapcă nr. 15, în înverzita mahala a Mântulesei. Aici, în marea grădină cu uluci care dădea în strada Dimineții, printre pergole și straturi de flori, a crescut micul Ștefan. Continue reading
Wolfgang Amadeus Mozart- ”Mă simt cuprins de muzică. Muzica este în mine”
Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart s-a născut la 27 ianuarie 1756 la Salzburg. Tatăl său, Leopold, era un violonist în orchestra de la curtea principelui-arhiepiscop de Salzburg și era apreciat pentru aptitudinile sale pedagogice.
Încă de mic, Mozart dă dovada geniului său muzical. La 5 ani, înainte de a ști să scrie, compune câteva piese pentru pian, transcrise imediat de tatăl său. În ianuarie 1762, Leopold Mozart obține de la arhiepiscopul Schrattenbach un concediu de trei săptămâni, pentru “a arăta lumii acest miracol”. În realitate, acest turneu va dura 9 ani. Continue reading
Copilăria și adolescența lui Ioan Slavici
La sfârșitul secolului XVIII în localitatea Șiria de lângă Arad trăiau șapte familii cu numele de Slavici, gradele rudenie între ele fiind destul de greu de stabilit. Într-una din aceste familii se naște în 1818 Savu, tatăl viitorului scriitor. Acesta rămâne orfan de mic și e crescut de o rubedenie, Mihai Fercu, ”tata bătrân”, cum apare în amintirile prozatorului. „Bunicul” lui Ioan Slavici fusese ostaș în armata austriacă, luptase împotriva lui Napoleon și probabil că meritele militare fuseseră răsplătite material, iar bunăstarea se va transmite și către copilul adoptiv, Savu. Continue reading
Colosul din Rhodos sau atunci când zeii coboară pe pământ
După moartea lui Alexandru cel Mare, Imperiul Macedonean a fost împărțit între generalii celui care cucerise mare parte din lumea cunoscută. Unul dintre ei, Antigonus, a luat în stăpânire Asia Mică și Levantul, iar altul, Ptolemeu, Egiptul. Starea de pace nu a durat mult, iar între cei doi a izbucnit un război. Astfel, Antigonus le cere în 307 î.Hr. locuitorilor insulei Rhodos să i se alăture. Aceștia, aflându-se în relații comerciale bune cu Egiptul, refuză. Ca urmare a acestui fapt, în 305 î.Hr, Demetrios, fiul lui Antigonus, începe asediul Rhodos-ului. Continue reading
Iuliu Maniu- un stâlp al libertății
Un destin tragic i-a fost rezervat celui mai important om de stat din Transilvania din prima jumătate a secolului XX. Este vorba de Iuliu Maniu, liderul de necontestat al românilor ardeleni şi opozantul oricărei forme de dictatură. El şi-a sfârşit zilele închis în condiţii inumane în temniţa din Sighetu Marmaţiei, transformată de comunişti în locul de exterminare a elitei României interbelice. Continue reading
Sfântul Ioan Botezătorul- ultimul prooroc care L-a vestit pe Hristos
Sfântul Ioan Botezatorul, văr după mamă cu Iisus conform apostolului Luca, a fost fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, doi bătrâni care au primit binecuvântarea unui copil datorită evlaviei de care dăduseră dovadă. Despre tinereţea sfântului avem date destul de puţine. A luat căile meditației, evita aşezările omeneşti, trăind în pustiu, hrănindu-se cu lăcuste şi miere sălbatică. La treizeci de ani, Ioan Botezatorul a primit chemarea. Continue reading
Povestea primului domn fanariot din Țara Românească
Turcii la 5 ianuarie 1716 (25 decembrie 1715 după calendarul vechi) îl instalează ca domn la București pe Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot din Țara Românescă. Se născuse la 3 mai 1680 la Constantinopol și era fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Prin bunica sa, fiica lui Alexandru Iliaș, se înrudea cu familia domnitoare care îl dăduse pe Alexandru Lăpușnesanul. Era un om învățat, știa mai multe limbi străine, studiase filosofia și teologia, iar în țară a învățat și românește. Timpul scurt cât a domnit este marcat de confruntări între armata austriacă și cea otomană. Habsburgii reputează victorii importante și ajung la hotarul de nord-vest al Valahiei. Acest fapt a dus la sporirea interesului unei mari părți a boierimii pentru înlăturarea cu ajutor austriac, a dominației otomane. Continue reading
Proclamaţia lui Alexandru Ioan Cuza după alegerea sa ca domn al Moldovei
„Noi, Alexandru Ioan I. Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională domn al Moldovei. La toţi de faţă şi viitori sănătate. Voinţa naţiei, prin legiuitul ei organ, Adunarea electivă, ne-a ales domn al Moldovei. Suindu-ne pe tron cu numele de Alexandru Ioan I., cea dintâi datorie a noastră este de a ne adresa către voi, iubiţilor compatrioţi, de a vă dori pace şi fericire şi de a vă spune cari sunt cugetările şi ţintirile noastre. Înainte de a ne sui pe tronul la care ne-a chemat încrederea naţiei, noi, în faţa Adunării, am făcut următorul jurămân „Jur, în numele prea sfintei treimi şi în faţa ţărei mele că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, că voi fi credincios Constituţiei în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia-mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă şi pe cei ce m-au iubit şi pe cei ce m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române. Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie întru ajutor !” Continue reading









