Secătuită de domniile fanariote şi de principii străini, cu o clasă artistocratică desuetă şi conservatoare, România n-a produs averi personale uriaşe şi trainice până aproape de începutul secolului XX. Cu excepţiile notabile ale câtorva familii boiereşti, mari latifundiari, averile câştigate în România luau calea Istanbulului ori erau pierdute la masa verde la Paris ori Viena de către moştenitori iresponsabili. Abia după Războiul de Independenţă şi, mai ales, după Marele Război, apar marile averi antreprenoriale, create într-o generaţie sau două. În continuare, câţiva dintre cei mai bogaţi români de până la venirea la putere a comuniştilor. Continue reading
Cum a fost ales Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei
Contextul european
În prima jumătate a secolului XIX ideea de Unire între Moldova și Țara Românească a început să aibă din ce în ce mai mulți aderenți. Această dorință și-a găsit spațiul de exprimare europeană după războiul Crimeii. În 1853 a izbucnit un război între Rusia pe de o parte și Franța, Imperiul Otoman, Sardinia și Anglia plus “neutra” Austrie de cealaltă parte. Cauza oficială era reglementarea utlizării locurilor sfinte (Ierusalim, Betleem) între catolicii susținuți de Franța și ortodocșii protejați de Rusia. Continue reading
Cel mai scurt război din istorie
Conflictul s-a declanşat în 1896, când sultanul declarat al Zanzibarului, Khalid bin Barghash, a adoptat o politică de apropiere cu Germania şi a hotărât, pe neaşteptate, să întrerupă orice colaborare cu Marea Britanie. Anglia n-a acceptat asemenea ofensă şi, printr-un ultimatum trimis Zanzibarului, i-a cerut lui Khalid să se predea garnizoanelor britanice până la 27 august, orele 9,00. Continue reading
Josephine. “Nu în seara asta, Napoleon”.
La o cină în Parisul unui octombrie 1795, o văduvă de 32 de ani pe nume Josephine de Beauharnais stătea lângă Napoleon Bonaparte, un ofițer corsican cu șase ani mic decât ea. El era scund, gras, neîngrijit și răutăcios, dar de cum a zărit-o pe Josephine, a fost cucerit de ea. “A fost dragoste la prima vedere, prima pasiune adevărată pe care o simțea până în măduva oaselor”, spune prieteneul său August de Marmont. Continue reading
Sabia și steagul lui Ștefan cel Mare
Unul dintre cele mai prețioase obiecte rămase de la domnul Moldovei este sabia sa. Sabia a fost primită de Ștefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea, în semn de recunoaștere a rolului decisiv al Moldovei în apărarea creștinătății. Sabia a fost realizată din oțel de Toledo, cel mai bun material existent în Evul Mediu pentru fabricarea armamentului. Continue reading
Mica Sirenă pe țărmurile Dobrogei
În 1840 Hans Christian Andersen, autorul celebrei povești Mica Sirenă, venind cu un vapor de la Constantinopol vizitează meleagurile românești. Continue reading
Nicolae Milescu- primul român la Marele Zid Chinezesc
Nicolae Milescu a fost unul din marii călători, aventurieri și cărturari ai vremii sale. A avut o carieră politică și diplomatică spectaculoasă, ajungând prieten cu Patriarhul de Ierusalim, Dositei, și om de încredere al mai multor domnitori din Moldova și Muntenia, dar și trădător al altuia, Ștefănița-Vodă sau Iliaș Alexandru, care a pus să-i fie crestat nasul. A fost primit ca ambasador de Ludovic al XIV-lea, „Regele Soare” și a fost trimis ca sol al țarului rus la curtea strălucitoare a împăratului Chinei. Era unul dintre marile spirite ale vremurilor sale, care se simțea la el acasă în marile capitale europene. Continue reading
Revelionul de acum un veac
Ion Creangă: 1 martie 1837- 31 decembrie 1889
Ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii, la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul, încălecat pe băţul său, gândeşte că se află călare pe un cal dintre cei mai straşnici, pe care aleargă cu voie-bună, şi-l bate cu biciul, şi-l struneşte cu tot dinadinsu, şi răcneşte la el din toată inima, de-ţi ie auzul; şi de cade jos, crede că l-a trântit calul, şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea cuvântului… Aşa eram eu la vârsta cea fericită şi aşa cred că au fost toţi copiii, de când îi lumea şi pământul, măcar să zică cine ce-a zice. Continue reading
Abdicarea regelui Mihai- apusul democrației în România
Pe 15 octombrie 1947 Mihai I rostea ultimul său discurs în Parlament. Cu acest prilej spunea că este “convins de sentimentele domniilor voastre de dragoste și devotament pentru popor”. Planurile comuniste erau însă altele. Continue reading









