415 ani de la Unirea lui Mihai Viteazul


mihai viteazul

În 1598 Mihai Viteazul reușește să-și asigure tronul Țării Românești. În același an se întâmplau în Transilvania mari schimbări. Sigismund Bathory, nemaiputând suporta permanenta încordare dată de factorii externi(austrieci, otomani, polonezi), se hotărăște la începutul lui aprilie să părăsească tronul cedându-l împăratului Rudolf, primind în schimb două ducate în Silezia. După câteva luni, văzând că noile posesiuni erau mult mai sărace decât frumoasa Transilvanie, se întoarce pe ascuns, Dieta îl proclamă principe, iar comisarii trimiși de Rudolf să guverneze țara sunt arestați.

Sigismund Bathory

Sigismund Bathory

După alte câteva luni, conform vorbei lui Mihai Viteazul despre el ”nu știe nici ce face, nici ce vrea”, Sigismund părăsește din nou țara lăsându-l în loc pe vărul său, cardinalul Andrei Bathory, în martie 1599. Acesta la îndemnul polonezilor reia legăturile cu turcii. Mihai era acum înconjurat de inamici din toate părțile, fapt ce ar fi dus până la urmă la pierderea domniei. Mai mult, noul principe al Transilvaniei îi trimisese vorbă să cedeze tronul. Mihai Viteazul îi propune lui Rudolf să-l atace pe Andrei Bathory. Când sosește răspunsul afirmativ, Mihai se afla aproape de graniță, în tabăra de la Ploiești. Planul era ca Mihai să atace din sud, iar din apus generalul imperial Giorgio Basta. Cum Basta întârzia și iarna se apropia, Mihai pleacă singur la luptă. Campania fusese bine plănuită încât acțiunea din Ardeal poate servi ca model de tactică militară. Un corp de oaste mai mare condus de domnul însuși trece munții prin pasul Buzăului pe 5 octombrie. Se unește cu un corp de secui care erau nemulțumiți de politica principelui care le luase privilegiile. Împreună ajung la satul Tălmaciu, la S-E de Sibiu. Aici se face joncțiunea cu corpul de armată condus de frații Buzești și Baba Novac.

Andrei Bathory

Andrei Bathory

Pe 18 octombrie 1599, lângă satul Șelimbăr(Șelimberg) care fusese ocupat de Mihai, se dă lupta. Au loc multe atacuri și contraatacuri. La un moment dat, biruința părea că e de partea cardinalului. Atunci, întocmai ca la Călugăreni, Mihai intervine personal. Își îmbărbătează trupele, cerându-le să-și facă datoria și chiar se aruncă la atac ”cu mai mare vitejie și îndrăzneală”. Trupele lui Bathory sunt încercuite. Principele însoțit de câțiva nemești(boieri) fug cu gândul să treacă în Moldova. Sibiul se supune imediat. Peste 3 zile, adică pe 21 octombrie, Mihai intră în Alba-Iulia. Voievodul era călare pe un cal roib, purta o tunică albă și, pe deasupra, o manta de aceeași culoare, având brodați, cu fir, mai mulți șoimi. Pe cap avea binecunoscuta cușmă, al cărei surguciu, cu pene de cocor, era prins printr-o copcă de aur. Sabia, bătută în rubine, atârna în stânga. Ciorapii erau de mătase albă, cizmele din săftian galben. Opt slujitori frumos îmbrăcați, duceau de frâu opt cai minunați, cu șeile bogat împodobite. Veneau apoi trâmbițașii și după aceștia, lăutarii zicând din viori. De o parte și de alta a voievodului, plecate spre pământ, erau purtate steagurile luate de la Andrei Bathory.

mihai viteazul intrare alba iulia

La porțile orașului Mihai primește cheile orașului de la episcopul Napragy. Curând după aceea i se aduc 22 de care pline cu bogății, vistieria cardinalului având peste 200.000 de flori. S-au găsit, printre altele, vase din argint masiv, așa de grele încât unul nu putea fi ridicat de doi oameni. Nobilii unguri i se închină, orașele și cetățile, cu execpția câtorva din N-V, în care apucaseră să intre ostașii lui Basta, fac la fel. Întreaga țară era la picioarele lui Mihai Viteazul. Între timp, Andrei Bathory urmărit de secui, e ajuns din urmă în coliba unui păstor din munți și ucis cu toporul. Capul, purtând două răni, e dus la Alba Iulia și prezentat lui Mihai. Acesta poruncește să se aducă și trupul și-i face o înmormântare frumoasă, mergând însuși cu lumânarea aprinsă, în mână, după coșciug.

mihai-viteazul

Campania din Moldova. Unirea Țărilor Române

În Moldova, la începutl domniei lui Mihai, era domn Aron Tiranul. El făcea parte din alianța anti-otomană și, pornind în 1594 în aceeași zi răscoala cu Mihai Viteazul, reușește să ia de la turci Ismaiului(Smilul în termeni populari). Sigismund Bathory, bănuindu-l de necredință, face să fie prins de Răzvan, comandantul gărzii ungurești de la curtea ieșeană, și e dus în Transilvania. În locul lui ajunge la tron Răzvan, sub numele de Ștefan-Vodă. Acesta era supus cu totul principelui ardelean, ceea ce supără pe polonezi care aveau pretenții de suzeranitate asupra Moldovei. De aceea, ei sprijină pe boierul Ieremia Moghilă(Movilă), reprezentant al unei puternice familii și refugiat peste Nistru, ca să ocupe domnia. Oastea polonă, comandată de hatmanul Zamoyski, instalează pe Ieremia la Iași. Când Răzvan se întorsese din Țara Românească, unde se dusese împreună cu Sigismund Bathory ca să-i dea ajutor lui Mihai după Călugăreni, el e învins într-o luptă la satul Areni, unde este și ucis. Ieremia Movilă era supus polonezilor, plătea regulat tribut turcilor și nu dorea să ia parte la planurile de eliberare de sub suzeranitatea otomană. Mai mult, încercase chiar să-l omoare pe Mihai Viteazul ”cu otravă sau prin trădare”. De aceea Mihai în primăvara lui 1600, intră cu ostașii săi prin trecătoarea Oituz, coborând pe valea Trotușului.

Monedă cu chipul lui Ștefan Răzvan

Monedă cu chipul lui Ștefan Răzvan

Un alt detașament pătrundea prin nord, pe la Câmpulung, în timp ce un al treilea, sub conducerea fiului său, Nicolae Pătrașcu, trecea Milcovul, venind dinspre Țara Românească. Oastea lui Ieremia e înfrântă la Bacău și Verbia. Cetatea Neamțului și Suceava se supun mai mult de spaimă decât prin luptă. Ieremia se retrage la Hotin, iar de acolo fuge peste Nistru. Campania durează o lună, de pe 21 aprilie până pe 21 mai. Mihai Viteazul stăpânea acum cele trei Țări Românești. La Iași e instalat un consiliu de patru dregători. Se numește un nou mitropolit și episcop în locul celor fugiți. Mihai întors la Alba-Iulia era în culmea puterii. Cuvântul său era ascultat de la Nistru până în Banat și din Maramureș până la Dunăre. Astfel, din cetatea Alba-Iulia, el dă, pe 27 mai 1600, un hrisov care atestă Unirea. Mihai Viteazul se intitulează: ”Io Mihail Voievod din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei”. Cu această ocazie se alcătuiește și o pecete care îngloba însemnele celor trei provincii. Din nefericire, însă, Unirea nu a durat mult…

Stema lui Mihai Viteazul

Stema lui Mihai Viteazul

Leave a Reply