Despre acest erou legendar avem puține însemnări. Potrivit documentelor cronicarului Szamoskozy (1566-1608), Baba Novac s-a născut în satul Poreci, situat pe o insulă a Dunării, în imediată apropierea a cetății Semedria din Serbia, în jurul anului 1520. Cunoaște de mic umilințele, cruzimea și nedreptatea unor stăpânitori străini. Se pare că a învățat puțină carte în chiliile mănăstirilor din apropiere. Tânărul Novac devine astfel un luptător spiritual în fața turcilor care-i forțau sau mituiau pe locuitorii din Balcani să treacă la Islam. Aceasta rezultă și din faptul că l-a avut alături de-alungul întregii sale vieți, pe preotul Sască, cu care de altfel a împărțit destinul.
Arta mânuirii armelor a învățat-o în anturajul unui războinic sârb, căpetenie a unui grup de răzvrătiți locali. Pe lângă abilitatea să în luptă, Baba Novac era un munte de om iar forță să herculeana, alături de vitalitatea să neobișnuită explică faptul că la vârsta de 80 de ani încă se afla în șaua calului și participă în luptă înarmat cu sabie și secure. Mintea să era intodeauna limpede, în ciuda anilor înaintați, Babă Novac fiind căpitan al unui grup ce însuma 5 000-8 000 haiduci. În armata voievodului Mihai, avea rangul de general alături de frații Preda și Stroe Buzescu, banul Mihalcea, banul Manta și banul Udrea.
Din cauza sărăciei și a dărilor pe care nu le putea plăti și a faptului că a muncit din greu timp de 3 ani la ridicarea cetății Semendria fără a fi plătit, Novac se gândește la pribegie. Baladele populare ne spun că unul dintre motivele care l-au determintat în tinerețe pe Baba Novac să devină haiduc, este faptul că era recunoscut drept un bărbat de nesupus. Autoritățile turcești au trimis un grup de 10 ieniceri care l-au prins și l-au bătut crunt până când Novac, într-un acces de disperare, s-a ridicat și s-a repezit asupra torționarilor săi pe care i-a învins fără drept de apel. Pe căpetenia grupului a ucis-o izbind-o repetat de pământ până când i-a sfărâmat oasele. După o asemenea faptă tânărul Novac se refugiază pe Valea Timocului unde organizează o bandă de haiduci alcătuită din românii timoceni, sârbi și bulgari. Aflat la conducerea acestei cete de luptători dornici de răzbunare, Baba Novac zdrobește pe turci la Cladova, cetatea timoceana Florentin și la Vidin.
Baba Novac este prins totuși de turci. Impresionați de curajul și de forța sa, turcii ajung să-i propună să-l facă aga la Istanbul, lăsându-i și privilegiul de a-și păstra credința ortodoxă. Refuză și alege închisoarea, ocazie cu care învață turcește și grecește. Evadează după doi ani și revine în părțile Bosniei unde se reapucă de haiducie.
În aceeași perioadă în Balcani își desfășura activitatea un alt căpitan de haiduci. Originar din Dalmația, raguzan după neam, haiducul Deli Marcu conducea la rându-i un grup de 1 500 de luptători. Între cei doi eroi se va lega o strânsă prietenie și vor luptă împreună pe multe câmpuri de bătălie sub comanda lui Mihai Viteazul. Vestea că domnitorul Valahiei, Mihai, fiul lui Pătrașcu Vodă, a întors armele contra Semilunii, a ajuns imediat la urechile celor doi războinici. Prima întâlnire dintre acești eroi are loc undeva în zona Varsetului unde, la ora prânzului, Mihai Viteazul însoțit de căpitanii Ghețea, Răcea, Vasile Mârza, Simion și Pătru din Copaceni, este întâmpinat cu bucurie de căpeteniile sârbești: banul Sava, căpitanul Dochian, cneazul Dusan și haiducul Baba Novac. După arme și experiența de luptă, domnul român își dă seamă că sârbii sunt soldați excelenți. “Ne sunt frați și pot apăra țara din coastă, pot scufundă corăbiile turcești care vin pe Dunăre, pot hărțui drumurile Balcanilor”, explică Mihai Viteazul căpitanului Vasile Mârza.
La sfârșitul adunării voievodul Mihai a primit jurământul de credință din partea tuturor conducătorilor răscoalei antiotomane a sârbilor. Războinicii sârbi și-au scos săbiile la picioarele voievodului. Adânc mișcat, Mihai își scoate sabia așezând-o deasupra paloșelor sârbești. Jurământul este întărit de episcopul Teoharie al Varsetului. Baba Novac a fost puternic impresionat de personalitatea lui Mihai Viteazul. Bătrânul sârb l-a iubit și prețuit toată viața pe ilustrul conducător român. La un moment dat, garda personală a Viteazului era alcătuită din haiducii sârbi ai lui Novac. Sigurul regret al lui Baba Novac era legat de vârsta sa, haiducul octogenar mărturisind de nenumărate ori că și-ar fi dorit să-l fi întâlnit pe Mihai când era mai tânăr. Dintre toți căpitanii străini care serviseră în armată lui Mihai Viteazul, figura lui Babă Novac se detașează net. Dacă John Smith, albanezul Lecca, polonezul Valentin Walawski și secuii Moise Szekely și Albert Kiraly nu erau în fond decât niște mercenari, Baba Novac este singurul căpitan străin care a rămas alături de Viteaz fără bani.
În toate marile bătălii ale Viteazului, Baba Novac era în toiul luptei. Niciodată nu s-a lăsat impresionat de superioritatea numerică a dușmanului. Atacă cetatea Plevnei alături de doar 1200 haiduci. Cu acestă ocazie reușește să ia mulți prizonieri, printre care soția și cei doi copii al bogatului pașa Mohamed Mihailoglu. Turcoaica și copiii sunt răscumpărați de otomani contra sumei de 500 000 galbeni. În primăvara anului 1595, în fruntea a doar 600-700 haiduci, Baba Novac trece Dunărea și mărșăluiește până în Munții Sarplanina, unde așteaptă oastea condusă de Hasan Pașa care traversa munții pentru a face joncțiunea cu armata sultanului lângă Sofia. Într-o amabuscada, Babă Novac atacă și distruge întreagă armată turcesca luându-i acesteia toți caii, cămilele, tunurile și o mare sumă de bani.
Episodul victoriei de la Selimbar se legă de Baba Novac. Haiducul sârb nu mai suporta tratativele episcopului Malaspina, sol al lui Andrei Bathory și atacă prin surprindere. În cele trei momente hotărâtoare de la Selimbar, mână dreaptă a domnitorului a fost Babă Novac. Aflat în linia întâi, s-a bătut și a învins toți căpitanii ungurilor. Ștefan Lazăr, Peter Huszar, Ștefan Csaki, Moise Szekely și Gaspar Kornis sunt umiliți de el. Armurile învinșilor sunt depuse personal de Novac la picioarele lui Mihai Viteazul. În anul 1600, timis de Mihai în Banat, el iese victorios. Ajuns în Moldova, în urmărirea lui Ieremia Movilă, ocupă această provincie românească și cucerește Iașul. Luptă neobosit până în Hotin și Camenița. Alături de Mihai, la Călugăreni, repurtase o victorie istorică. La Năieni, lângă Ploiești se luptă cu polonezii. Luptele de la Sărata și Bucov îl au din nou în prim plan.
În timp ce Mihai Viteazul se afla la Viena, în ianuarie 1601, nobilii unguri din Transilvania pregătesc o răscoală. Ștefan Csaki, dușman al lui Baba Novac, trimite un corp de oaste să atace prin surpindere tabăra lui haiducului la Lipov. În acesta mișcare, Csaki urmărește să se răzbune personal pe bătrânul sârb pentru înfrângerea de la Selimbar în timp ce nobilimea ungureasca urmărește să-l lipsească pe Mihai de cel mai capabil general al sau. În urma unui simulacru de proces, Baba Novac și preotul Sasca sunt învinuiți de colaborare cu turcii (!) și condamnați la moarte.
Sadismul nobililor unguri iese încă o dată la ivelă pe data de 5 februarie 1601, când Baba Novac și preotul Sasca, sunt aduși în piața din mijlocul cetății Clujului, actuala Piață Unirii. Călăii primesc ordinul de a face supliciul bătrânului haiduc cât mai îndelungat și dureros, pentru că dușmanii să se poată delecta mai mult timp cu chinurile luptătorului pe care l-au urât enorm
Babă Novac este adus în lanțuri pe platfoma de execuție. Călăii au început cumplita execuție prin jupuirea celor doi eroi. Baba Novac este legat, apoi, de două grinzi și spânzurat deasupra unui rug, călăii aruncând din când în cu apa peste el pentru a-i prelugi chinurile. Nu scoate nici un țipat. Impresionat de cruzimea torturii cât și de bravura cu care înfrunta chinurile cumplite, cronicarul italian Ciro Spontoni consemnează că supliciul și moartea lui Baba Novac au durat o oră și jumătate. Sadismul nobililor maghiari nu se oprește aici. Csaki ordonă tragerea în țeapă a trupurilor lipsite de viață ale celor doi după care, aceiași nobili se pun pe un ospăț urmat de o beție. A două zi compun o poezie intitulată “Când a răbdat Babă de frig în gerul iernii”, în care comentează batjocoritor modul în care corbii au mâncat din cadavrul lui Novac.
Cronica adminstrativă a orașului Cluj, consemnează la rându-i că: “Am dat țiganilor pentru că au schingiuit, au torturat, au fript și au tras în țeapă pe Baba Novac și pe preot, celor doi călăi, 3 florini. Am plătit lui Luca Aksi pentru că a cioplit țeapă pentru Baba Novac, 20 de florini” .
După victoria de la Gurăslau, Mihai Viteazul este din nou stăpân pe Transilvania și Țara Românească. Poposește la Cluj la începutul lunii august 1601. Ungurii din Cluj se supun pe loc armatei lui Mihai, o parte din nobilii vinovați de moartea lui Novac reușind să fugă la timp, iar ceilalți devin lingușitori și se înghesuie să jure credința noului stăpân al Transilvaniei. Mihai oficiază o comemorare solemnă, urmată de o pomană în amintirea eroului sârb. Pe Bastionul Croitorilor din Cluj, Mihai Viteazul arborează toate steagurile câștigate în luptă de Babă Novac. Vestea morții sale îngrozitoare i-a impresionat până și pe turci, sultanul Mehmet al III-lea apreciind într-o notă personală că sfârșitul unui astfel de războinic “trebuia să fie pe câmpul de luptă, nu schingiuit de alți ghiauri lași”. Pe teritoriul moșiei dăruite fiilor săi de către Mihai Viteazul, se înalță astăzi cartierul craiovean Brazda lui Novac.
Oamenii din trecut nu au uitat lupta și sacrificul haiducului pentru libertate. Baba Novac a intrat în legendele și inima popoarelor creștine din Balcani și nordul Dunării fiind, de altfel, unul dintre puținii eroi despre care s-au scris balade și cântece încă de pe vremea când era în viață. În Serbia zilelor noastre, Baba Novac este unul dintre cei mai slăviți eroi. În baladele sârbești, Baba Novac este deseori descris în compania fiului sau cel mare, Gruia. Deopotrivă în baladele sârbești și românești este relatat episodul căderii în prizonierat al lui Gruia, cel care este întemnițat de turci la Istanbul. Bătrânul Novac purcede spre eliberarea fiului sau pe care reușește să-l facă scăpat din închisoarea orașului folosindu-se de diverse vicleșuguri. În timpul evadării ei sunt surprinși de gardienii închisorii și după o luptă scurtă, cei doi Novaci reușesc să fugă cu bine în Țara Românească.
Se cunosc până în prezent nu mai puțin de 101 cântece vechi despre Novăcești! Numărându-se printre cele mai impresionate balade populare românești, ciclul epico-narativ al Novăcestilor a apărut ca un răspuns al valahilor împotriva expansiunii otomane. În unele cântece bătrânești acțiunile Novăcestilor se petrec în Câmpia Dunării, Banat, Oltenia sau Țara Hategului. În aproape toate baladele sârbești despre Novac și fiul sau Gruia, aceștia apar din nou alături de Muntele Romanija ceea ce, conform lingvistului croat Petar Skok, ar avea legătură cu numele etnic al megleno-românilor și istro-românilor din Bosnia. În universul epic bulgar, Baba Novac nu apare niciodată singur ci alături de alte personaje, cu precădere haiduci naționali bulgari. Bătrânul vultur al Balcanilor omoară orice turc ieșit în cale și eliberează sate întregi.
Eroii creștini din acesta parte a lumii au un statut apropiat sfinților de care îi apropie jertfa lor pentru credința ortodoxă. Indiferent de numele ce i s-a atribuit, Baba Novac este patronul spiritual a generații întregi de haiduci balcanici care se vor naște pe aceste meleaguri. Nu trebuie decât să aruncăm o privire asupra toponimiei localităților din România, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Bosnia-Herțegovina, Grecia pentru a descoperi sute de orașe și sate care-i poartă numele. Românii l-au cinstit nu doar în balade și amintiri pe marele erou. Multe așezări din țara noastră poartă numele haiducului, precum Baba Novac din Satu Mare, comunele Baba din județele Alba, respectiv Maramureș, Novac (Dolj), Novaci (Ilfov, Gorj), Novăcești (Alba, Prahova, Satu-Mare), precum multe alte sate numite Novac și Novăcești risipite în toată țara. În istoricul orașului Novaci din Județul Gorj, este notat faptul că în aceste locuri a poposit o bucată de vreme, Baba Novac împreună cu 5 000 de haiduci sârbi, atunci când a luptat sub steagul Țării Românești.
sursa
http://www.descopera.ro/cultura/3290163-baba-novac-mana-dreapta-a-viteazului