Trei scrisori către o destinatară necunoscută – denumită ”Iubirea nemuritoare”- din Karlsbad au fost descoperite alături de testamentul ”Heiligenstadt” imediat după moartea marelui compozitor în 1827. Epistolele au fost sursă de intrigi deoarece nu a putut fi identficată destinatara, existând multe teorii în acst sens. Se pare că scrisorile au fost scrise în iulie 1812 în timp ce Beethoven stătea la Teplitz.

“6 iulie, dimineața
Îngerul meu, ființa mea – doar câteva cuvinte astăzi şi toate scrise cu creionul tău – abia mâine chinurile mele se vor termina definitiv – ce pierdere de timp. De ce această suferinţă în adâncurile căreia vorbeşte nevoia – pe care iubirea noastră o poate depăşi doar prin sacrificiu, doar prin a nu cere totul – pe care oare o poţi schimba fără să fii cu totul a mea, iar eu cu totul al tău? O, Doamne! Priveşte frumuseţile naturii de afară şi bucură-te că ceea ce trebuie să fie şi să se întâmple – iubirea cere totul şi aşa este drept – cu mine şi cu tine, şi doar de asta trebuie să ne pese. Iar dacă vom fi din nou împreună vei simţi această durere tot atât de puţin pe cât o voi simţi şi eu. Şi acum o trecere rapidă de la lucrurile sufleteşti la cele din exterior. Ne vom revedea cu siguranţă ; cu atât mai mult nu îţi voi putea împărtăşi observaţiile pe care le-am făcut în ultimele zile gândindu-mă la propria mea viaţă – dacă inimile noastre ar fi mereu la fel de apropiate nici nu m-aş mai gândi. Inima mea este plină de cuvintele pe care vreau să ţi le spun şi există clipe când încep să cred că vorbele nu înseamnă până la urmă nimic. Rămâi a mea, singura mea comoară, tot ceea ce am şi sunt îţi aparţine; zeii ne vor oferi tot ceea ce ne mai trebuie, astfel încât să fie cât mai bine pentru noi.

Al tău, Ludwig”

”După-amiaza, luni, 6 iulie
Suferi, tocmai tu, comoara mea. Exact în acest moment am remarcat faptul că scrisorile trebuie puse lunea foarte devreme sau joia, singurele zile în care poștalionul pleacă de aici la K (Karlsbad, Germania). Suferi. Of, unde sunt eu și tu ești cu mine. Voi face astfel încât să pot locui cu tine. Ce viață!!!! am acum!!!! fără tine. Sunt însoțit permanent de bunătatea oamenilor de aici, de acolo, o bunătate pe cred, pe care sper să o merit. Acest omagiu al omului către om mă doare când ma gânesc la poziția mea în vastitatea universului. Sunt mâhnit când mă gândesc că nu vei primi acest mesaj decât sâmbătă. Oricât m-ai iubi, dragostea mea este mai mare. Să nu încerci vreodată să te ascunzi de mine. Noapte bună. Doamne! Atât de departe, atât de aproape. Nu-i așa că dragostea noastră s-a născut în rai și ce este mai puternic cimentat decât un firmamanet al raiului?”

“Bună dimineața pe 7 iulie,
Deși sunt încă în pat, gândurile mele se îndreaptă spre tine, iubirea mea nepieritoare, uneori cu bucurie, alteori cu tristețe, așteptând să aflu dacă destinul ne va asculta sau nu rugăciunile. Pentru a putea înfrunta viața, trebui să trăiesc cu totul alături de tine sau să nu te mai văd vreodată. Da, sunt decis să fiu un rătăcitor pe meleaguri străine până când voi putea să zbor în brațele tale pentru a spune că mi-am găsit adevărata casă și doar în brațele tale sufletul meu poate regăsi îmbrățișarea spiritelor binecuvântate. Vai, din păcate nu poate fi așa. Te vei liniști, cu cât mai mult vei afla că îți sunt credincios. Nimeni altcineva nu îmi poate avea inima niciodată, niciodată. Of, Doamne, de ce trebuie cineva să stea separat de cea care îi este atât de dragă? Deși în prezent viața mea în Viena este atât de nefericită, iubirea ta m-a făcut cel mai fericit și cel mai nefericit dintre muritori.

La vârsta mea am nevoie de stabilitate și rutină în viață – pot acestea coexista cu relația noastră? Îngerul meu, am auzit că trăsura poștală pleacă în fiecare zi, așa că trebuie să închei de îndată pentru ca tu să primești scrisoarea de îndată. Linștește-te, pentru că doar luând în calmă considerație lucrurile care prvivesc viețile noastre ne putem atinge țelul de a trăi împreună. Fii liniștită, iubește-mă, astăzi, ieri… ce dor înlăcrimat pentru tine. Tu, viața mea, întregirea mea. Toate gândurile bune, ție. Of, continuă să mă iubești și nu judeca greșit vreodată cea mai fidelă inimă, inima iubitului tău.

Mereu al tău, mereu a mea,mereu a noastră”.