Cum a prezentat presa Marea Unire


marea unire
Ziarele româneşti care au relatat despre Hotărârea de Unire adoptată la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918, au întors pe toate feţele cuvântarea fruntaşului politic ardelean Vasile Goldiş, ţinută în actuala Sală a Unirii. Spaţii ample au fost acordate şi analizei articolelor Rezoluţiei Unirii, concepute după cele mai democratice principii.

Şedinţa Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, dar şi conţinutul Hotărârii de Unire sunt tratate pe larg în ziarul „Glasul Ardealului” din Braşov, în numerele sale din 4 şi 6 decembrie 1918. Autorii articolelor arată că nu se putea găsi un loc mai nimerit, pentru proclamarea României Mari, decât Alba Iulia “această meccă a neamului românesc… loc udat cu sfântul sânge al martirilor Horea, Cloşca şi Crişan”. Referindu-se la cele întâmplate în actuala Sală a Unirii se spune că: „ La orele 9, 1/2 sala de şedinţe era deja tixită de lume, galeria ocupata de dame. Într-un târziu soseşte mama poetului Octavian Goga la braţ cu fiul ei Eugen şi în lipsa biletului de legitimaţie, a fost de ajuns să zică: “Sunt mama lui Goga”, pentru ca să i se deschidă intrarea în mijlocul mulţimii, care aplaudă însufleţit“. Lista ziariştilor români prezenţi la dezbaterile de acum 95 de ani Gazetarii din Braşov mai arată că „numeroşi fruntaşi români, printre care şi Vasile Goldiş au fost aplaudaţi îndelung la intrarea în sala de şedinţe, iar cuvântarea fruntaşului politic ardelean a suscitat un puternic entuziasm.

Tot din „Glasul Ardealului” aflăm ce ziarişti români au fost prezenţi la dezbaterile din actuala Sală a Unirii. „La masa ziariştilor ocupă locul reprezentanţii presei romane: “Românul”- I. Clopoţel, “Gazeta Poporului- I. Broşu., “Revista Economica”- C. Popp., “Drapelul”-A. Vasile., “Foaia Poporului Roman”: L. Paukerow. “Unirea”(yiarul Bisericii Greco-Catolice Blaj)- Dr. Coltor, “Glasul Ardealului”- Ov. D. German. Biroul de presa al gardelor romane: I. Montani, “Biserica şi şcoala”-Dr. Botiş, “Lumina”- Dr. Cornean, “Opinca”- Dr. Molin, “Telegraful roman”-Dr. Regman, “Glasul Bucovinei”-Alecu Procopovici. Ziarele maghiare “Vilag”, “Az Est”, “Deli Hirlap”, “Pesti Hirlap”, “Aradi Hirlap” încă şi-au avut corespondenţii lor“, punctau ziariştii braşoveni, în urmă cu 95 de ani. Publicaţia “Libertatea” din Orăştie arata, în urmă cu 95 de ani , că Rezoluţia de unire a Transilvaniei cu România a fost dată de o adunare larg reprezentativă, aleasă democratic, „din delegaţia care să reprezinte, în mod oficios, toate straturile poporului român de la vlădică până la opincă, încât nimeni – şi mai ales ungurii – să nu poată zice nici mâc, că nu ar fi reprezentat tot poporul la adunare”.

Rezoluţia de Unire aprobată de Mare Adunare Naţională la Alba Iulia a fost analizată şi de ziarul „Foaia Sibiului”. În numărul 2, din 8 decembrie 1918, se spunea „Sufletele marilor apostoli, în frunte cu umbra nerăzbunatului Mihai, ne-au luminat gândurile, ne-au întărit voinţa şi au scos din mii de piepturi dorinţa neclintită ce stăpâneşte întreaga suflare românească: unirea tuturor românilor cu o singură stăpânire românească”. Ziarul “Izbânda” din Bucureşti, în numărul său din 4 decembrie 1918 titra: “Duminică împuterniciţii românilor de peste munţi au hotărât şi ei, unirea cu România. Este actul solemn care consacră pe veci împlinirea celui mai sfânt ideal al neamului românesc”. Într-un alt ziar din capitală, „Viitorul”, din 4 decembrie 1918, se arăta: „Necurmat această ţară a arătat ce poate o naţiune când vrea. Şi ea a voit. Ea a dat, deşi încătuşată atâta amar de vreme, numeroase dovezi de destoinicie politică şi culturală şi naţională. Această unire a ei cu România în politică, în cugete şi simţiri, este cel mai mare act în viaţa nemului românesc!“. Ecouri ale evenimentelor petrecute la Alba Iulia în duminica de 1 Decembrie 1918, au apărut şi în ziarele româneşti de peste hotare, cum ar fi „Timpul nou” din Viena. Şi în această publicaţie se arată că „Hotărârea de Unire adoptată de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi, a avut aprobare entuziastă, imediată, a unei impresionante adunări populare de peste 100.000 de oameni, care a dat un caracter plebiscitar hotărârii de unire a Transilvaniei cu România“