Petru Șchiopul şi regina Elisabeta a Angliei. Primul tratat dintre români și englezi.


petru schiopul elisabeta

Petru Şchiopul, domn al Moldovei de trei ori (1574-1577; 1578-1579; 1583-1591) a fost zugrăvit de cronicarul Grigore Ureche ca fiind: “domnu blându, ca o matcă fără ac, la judecată dreptu, nebeţiv, necurvar, nelacom, nerăsăpitoriu, putem să-i zicem toate spre izvod le-au ţinut, ca să nu să smintească”. Porecla de Şchiopul i-a fost dată ca urmare a unei boli, reumatism sau artroză, care-i provoca dureri şi-l făcea să şchioapete.

Petru_Schiopul_si_fiul_sau

Pe plan intern, s-a lăsat dominat de boieri, cărora, scrie Grigore Ureche în Letopiseţul Ţării Moldovei, „le era părinte, pre carii la cinste mare îi ţinea şi din sfatul lor nu eşia”. Foloseşte pentru prima dată limba română în cancelaria domnească, sugerându-i călugărului Azarie să reia Cronica lui Macarie, şi construieşte, în 1583, prima fabrică de hârtie din Moldova. Petru a luat măsuri de stimulare a agriculturii și comerțului, prin atragerea în țară a cât mai multor negustori străini. La 27 august 1588 le este acordat negustorilor englezi un privilegiu prin care aceștia plăteau doar 3% taxă, față de 12% cât ceilalți negustori. Înțelegerea a fost semnată cu William Harborne, fostul ambasador englez la Constantinopol.

stema moldovei

„Noi, Petru, din graţia lui Dumnezeu domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei, facem cunoscut tuturora celor prezenţi şi viitori, care sunt şi vor fi interesaţi, că am încheiat cu măritul Vilhelm Harbone, ambasadorul prealuminatei şi preaputernicei doamne, doamna Elisabeta, din graţia lui Dumnezeu regina Angliei, Franţei şi Irlandei, pe lângă prealuminatul şi preaputernicul împărat al turcilor, convenţiunea următoare : ca negreşit de aci înainte să fie cu totul liberi supuşii prealuminăţiei sale şi toţi negustorii de a şedea în ţara noastră, de a se statornici, de a face negoţ, de a vinde, a cumpăra, ba chiar de a face toate cele ce societatea omenească şi obiceiul caută pentru negoţ şi pentru trebuinţele vieţii, fără nici o piedică sau greutate, păzindu-se însă întreg şi nevătămat dreptul vămilor noastre, adică pentru fiecare lucru în valoare de o sută de ducaţi să ne plătească trei ducaţi. Cerem ca ceea ce precede să fie bine stabilit şi asigurat prin convenţiunea noastră. Și spre mai bună tărie, s-a pus şi sigiliul nostru.” De menționat că în 1588 regina Elisabeta deja învinsese cea mai mai mare flotă trimisă până atunci împotriva Angliei, Invincibila Armada spaniolă.

regina elisabeta regina vigrina

Tot în 1588 patriarhul Ecumenic Ieremia al II-lea al Constantinopolului notează despre Petru: “Era un om dulce la cuvânt, sever la purtări, îndemânatic la fapte, știa limba turcească, cea grecească și cea românească … și nu numai aceste daruri le avea, dar era foarte încercat la orice meșteșug și la litere și-i plăcea de oamenii învățați, și-i întreba în tot chipul despre astronomie, despre zodii și alte lucruri subțiri. Îi plăcea mult de cântăreți și avea un preot cu meșteșug, îndemânatec (adică bun muzician)”. Pentru a stăvili într-un fel haosul financiar, Petru a dispus și întocmirea unui catastih privind categoriile de contribuabili. Terminat la 20 februarie 1591, acest catastih este cel mai vechi izvor satistic, demografic și fiscal cunoscut până azi despre Moldova. În faţa creşterii excesive a obligaţiilor faţă de otomani, Petru Şchiopul face un gest insolit: decide să renunţe la tron şi să părăsească ţara, întrucât „nici într-un chip nu vru să să apuce de acea dare şi să ia blestemul ţărâi asupra lui”. La 19 august 1591, şi-a lichidat toate datoriile plătind restul de tribut şi a trecut în Polonia însoţit de un grup de 500 de persoane. A murit în iulie 1594 și fost înmormântat lângă zidul de incintă al mănăstirii franciscanilor din Bolzano, Italia.

Leave a Reply