Proclamaţia lui Alexandru Ioan Cuza către sătenii clăcaşi


Alexandru Ioan Cuza

Sătenilor !

„Îndelungata voastră aşteptare, marea făgăduinţă, dată vouă de înaltele puteri ale Europei prin art. 46 al convenţiei, interesul patriei, asigurarea proprietăţii funciare şi dorinţa mea cea mai vie s-a îndeplinit. Claca (boierescul) este desfiinţată pentru deapururea şi de astăzi voi sunteţi proprietar pe locurile supuse stăpânirii voastre, în întinderea hotărâtă prin legile în fiinţă.

Taran

Mergeţi dar, mai înainte de toate la poalele altarului şi cu genunchii plecaţi, mulţumiţi atotputernicului Dumnezeu, pentru că prin ajutorul său, în sfârşit aţi ajuns a vedea această zi frumoasă pentru voi, scumpă inimii mele şi mare pentru viitorul României. De astăzi voi sunteţi stăpâni pe braţele voastre; voi aveţi o părticică de pământ, proprietate şi moşie a voastră, de astăzi voi aveţi o patrie de iubit şi de apărat. Și acum după ce cu braţul celui de sus am putut săvârşi asemenea mare faptă, mă întorc către voi, spre a vă da un sfat de domn şi de părinte, spre a vă arăta calea spre care trebuie să o urmaţi, de voiţi să ajungeţi la adevărata îmbunătăţire a soartei voastre şi a copiilor voştri. Claca şi toate celelalte legături silite între voi şi stăpânii voştrii de moşii sunt desfiinţate prin plata unei drepte despăgubiri! De acum înainte voi nu veţi mai fi cu dânşii în alte legături decât acele ce vor izvorî din interesul şi buna primire a unora şi a altora.

Alexandru_Ioan_Cuza

Aceste legături însă vor fi pururea neapărate pentru ambele părţi. Faceţi dar ca ele să fie întemeiate pe iubire şi încredere. Mulţi şi foarte mulţi din proprietari au dorit îmbunătăţirea soartei voastre. Mulţi din ei au lucrat cu toată inima ca să ajungeţi la această frumoasă zi, pe care voi astăzi o serbaţi. Părinţii voştri şi voi aţi văzut de la mulţi stăpâni de moşii ajutor la nevoie şi trebuinţele voastre. Uitaţi dar zilele grele prin care aţi trecut; uitaţi toată ura şi toată vrajba ; fiţi surzi la glasul acelora care vă vor întărită în contra stăpânilor de moşii şi în legăturile de bună voie ce veţi mai avea de aci în colo cu proprietarii, nu vedeţi în ei decât pe vechii voştri sprijinitori şi pe viitorii voştri amici şi buni vecini. Au nu sunteţi toţi fii ai aceleiaşi ţări ? … pământul României nu este muma care vă hrăneşte pe toţi ? Stăpâni, liberi pe braţele şi pe ogoarele voastre, nu uitaţi mai înainte de toate că sunteţi plugari, că sunteţi muncitori de pământ. Nu părăsiţi această frumoasă meserie, care face bogăţia ţării, şi dovediţi că şi în România, ca pretutindenea, că munca liberă produce îndoit cât munca silită. Departe de a vă deda trândăviei, sporiţi încă hărnicia voastră şi ogoarele voastre îndoit să fie mai bine lucrate, căci de acum aceste ogoare sunt averea şi moşia copiilor voştri.

Tarani cuza

Îngrijiţi-vă asemenea de vetrele satelor voastre, care de astăzi devin cumune neatârnate şi locaşuri statornicite ale voastre din care nimeni nu vă mai poate izgoni. Gândiţi-vă dar a le îmbunătăţi şi a le înfrumuseţa; faceţi-vă case bune şi îndestulătoare; înconjuraţi-le cu grădini şi pomi roditori. Înzestraţi-vă satele cu aşezăminte folositoare vouă şi urmaşilor voştri. Statorniciţi mai ales şi pretutindeni şcoli unde copiii voştri să dobândească cunoştinţele trebuitoare, pentru a fi buni plugari şi cetăţeni. Actul din 2 mai v-a da la toţi drepturi; învăţaţi dar pe copiii voştri a le preţui … !Și mai presus de toate, fiţi şi în viitor ceea ce aţi fost şi până acum, şi chiar în timpurile cele mai rele, fiţi bărbaţi şi de bună rânduială; aveţi încredere în domnul vostru, care vă doreşte tot binele; daţi, ca şi până acum, pilda supunerii către legile ţării voastre, la a căror facere aveţi şi voi de acuma a lua parte; şi în toată întâmplarea, iubiţi România care, de astăzi, este dreaptă pentru toţi fiii săi. Și acum iubiţilor mei săteni, bucuraţi-vă şi păşiţi la muncă de bună voie, care înalţă şi îmbogăţeşte; şi D-zeul părinţilor noştri să binecuvinteze sămânţa ce veţi arunca pe cea dintâi brazdă liberă a ogoarelor voastre.

Reforma agrara cuza

Leave a Reply