În ziua de 20 martie, dimineaţa, postul de radio Tg.-Mureş, în limba maghiară, a anunţat începerea unei greve generale, pînă la satisfacerea tuturor revendicărilor populaţiei de na­ţionalitate maghiară. Un număr de peste 16.000 de maghiari s-au adunat în centrul oraşului, în faţa clădirii consiliului ju­deţean al CPUN (Consiliul Pentru Unitate Națională), solicitînd imperativ satisfacerea imediată („acum sau niciodată”) a revendicărilor lor şi repunerea în func­ţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean al CPUN a lui Kincses Elod.

Un grup de manifestanţi a pătruns în clădirea consiliului judeţean. În faţa presiunii manifestanţilor s-a anunţat repu­nerea d-lui Kincses Elod în funcţie. Spre prînz şi după amiază, s-a dezvoltat spontan, alături de manifestaţia cetăţenilor de naţionalitate maghiară, o mani­festaţie a românilor din Tg.-Mureş, la care au participat cca 4000 de persoane. Atît la manifestaţia maghiarilor cît şi la cea a românilor au participat alături de locuitori ai oraşului şi locuitori din alte oraşe şi din comunele judeţului: Reghin, Sovata, Sîngeorgiu de Mureş, Miercurea-Nirajului, Hodac, Ibăneşti, Deda şi altele, alertaţi prin apeluri telefonice de către rude şi cunos­cuţi. Cei mai mulţi dintre aceştia au venit cu autobuze şi au­tocamioane, luate fără încuviinţarea conducerilor unităţilor care administrau aceste mijloace de transport.Spre seară, devenise evident că manifestaţiile celor două comunităţi vor degenera într-o confruntare violentă.Personalităţi din rîndul ambelor naţionalităţi au făcut-apel la calm şi la raţiune şi au chemat în sprijin, pentru apla­narea conflictului, armata. Conflictul nu a putut fi însă evitat. Unităţile armate au intervenit şi i-au despărţit pe beligeranţi abia după ce s-a produs un mare număr de acte de violenţă, cu urmări grave, Agresorii din ambele tabere au folosit ciomege, răngi de fier. cuţite, securi, bile de oţel aruncate cu praştia, sticle incendia­re şi altele, multe dintre aceste arme fiind dinainte pregătite (a se vedea planşele foto).

Au fost rănite 269 persoane, dintre care 135 de naţionalitate română şi 33 de naţionalitate maghiară şi un ziarist englez.Au fost devastate sediile filialelor Uniunii „Vatra Româ­nească”, hotel „Grand” şi restaurantul „Furnica”, fiind incen­diate sau distruse prin lovituri de topor 19 autobuze, auto­camioane şi autobasculante, producîndu-se pagube materiala în valoare de 2,2 milioane lei. În piaţa „Bulgarilor”, un grup de tineri maghiari a incendiat autobuzul în care se aflau locuitori din comuna Ibăneşti, iar cînd aceştia au început să se salveze ieşind din autovehicolul în flăcări, au fost loviţi cu diferite obiecte conton­dente, provocîndu-li-se leziuni grave. Au fost grav rănite mai multe persoane, dintre care una, Frandeş Simion, din comuna Hodac, a decedat ulterior în spital. Alte două decese s-au produs în centrul municipiului unde şoferul Preda Marin, conducînd o autobasculantă cu care venise din oraşul Reghin, a fost lovit cu pietre de manifestan­ţii maghiari şi a pierdut controlul asupra maşinii. Autobascu­lanta, ieşită de sub control a retezat un stîlp al reţelei de ilu­minat, a străbătut parcul dintre „Piaţa Eroilor” şi str. Tineretului, oprindu-se în scările de beton ale bisericii din faţa hotelului „Grand”. A fost lovit mortal cetăţeanul Kiss Zoltan din comuna Gheorghe Doja şi rănit grav Rusu Teodor din Re­ghin care a decedat ulterior în spital.

Au avut loc incidente grave şi în localităţile din apropie­rea oraşului, îndeosebi în comuna Ernei, unde zeci de autovehicole în tranzit au fost interceptate de locuitorii de naţionalitate maghiară., care i-au molestat pe şoferii şi pe pasagerii de naţionalitate română şi au degradat mijloacele de trans­port, în două împrejurări de acest fel, ambele petrecute în co­muna Ernei, şoferii, pentru a evita molestarea de către locuito­rii aflaţi pe şosea, au forţat trecerea şi au accidentat mortal două persoane: pe Csipor Antal şi pe Gemeş Ştefan din această localitate. În noaptea de 20/21 martie 1990, autori neidentificaţi au incendiat biserica ortodoxă (monument istoric din sec XVII-lea) din comuna Vărgata, satul Iobăgeni. Ţinînd seamă de aceste evenimente, prin hotărîrea nr. 5 din 20 martie 1990, a Biroului Executiv al Consiliului Provi­zoriu de Uniune Naţională s-a format o comisie centrală de anchetă pentru analizarea cauzelor, stabilirea soluţiilor în ve­derea restabilirii ordinii şi liniştii publice, precum şi a iden­tificării persoanelor care s-au făcut vinovate de incidente, spre a fi trase la răspundere.

În vederea înlăturării pe termen lung, a oricăror tensiuni între cele două comunităţi etnice, comisia spunea că este necesar să se aibă în vedere următoarele:

– Asigurarea drepturilor minorităţilor maghiare, recunoscute prin lege şi prin actele de drept internaţional, fără ca prin aceasta să fie lezate interesele şi sentimentele populaţiei româneşti majoritare.
– Instituţionalizarea unor organisme de dialog interetnic, care să examineze problemele care apar în relaţiile dintre-minoritatea maghiară şi populaţia română şi să propună factorilor de decizie soluţiile care se impun.
– Încurajarea, prin mijloace mass-media, a faptelor şi a tendinţelor pozitive privind relaţiile dintre cele două comu­nităţi şi dezavuarea manifestărilor care provoacă neîncredere, panică, resentimente.
– Convenirea unor măsuri concrete, prin dialog sincer, între guvernul României şi Ungariei, care să asigure eliminarea cauzelor externe care au favorizat izbucnirea conflictelor inter-etnice româno-maghiare.

sursa

http://roncea.ro/2010/03/20/20-martie-in-documente-raportul-comisiei-manzatu-raportul-helsinki-watch-ioan-judea-si-istoricul-larry-watts/