Nicolae P. Mavrogheni -mavros înseamnă în greacă negru- era de origine din insula Paros(Arhipelagul Cicladelor) și în tinerețe se aflase sub comanda amiralului otoman. Nu era străin de piraterie contra grecilor din Fanar pentru care nutrea sentimente dușmănoase. Cu ajutorul amiralului este numit domn pe 5 aprilie 1786, făcându-și intrarea în București pe 28 mai. Un cronicar contemporan, Dionisie Eclesiarhul, ni-l înfățișează ca un ”om înalt, uscățiv la obraz și strajnic”. Spre deosebire de alți domnitori greci de pe tronul Principatelor, el nu a pus atât de mult povara fiscală pe umerii țăranilor și orășenilor săraci, cât pe seama celor avuți care își făcuseră averea în mod dubios. Grecilor le-a confiscat averile pe motiv ca nu erau moștenite de cinci generatii, deci foarte probabil erau dobândite prin fel de fel de fraude. Continue reading
Category Archives: Istoria romanilor
Continut istoria romanilor.
Oaspeţii de la Castelul Peleş
“În cei douăzeci şi doi de ani, câţi am trăit impreună, am văzut castelul din Sinaia schimbându-se la faţă mai mult decât o dată. Necontenit regele născocea vreo imbunătăţire, cu bucuria cu care părintele se bucura de sporul copilului său. Ceasuri intregi era el in stare să născocească prin mândrele incăperi unde an de an ingrămădise comori nepreţuite. Picturi de maeştri vechi, mobile bătrâne, preţioase vase, covoare răsăritene şi arme de felul cel mai rar. O viaţă şi-o cheltuise ca să strângă toate aceste nepreţuite lucruri căci era un om care trăia pentru alţii, cheltuind numai puţin pentru el insuşi”, scrie regina Maria. Continue reading
Lev Tolstoi la București
În după-amiaza zilei de 12 martie 1854 o „căruţă mai mică şi mai proastă decât cele în care se transportă la noi ( Rusia) fânul” oprea în București. Din ea a coborât un tânăr de 25 de ani, cu mustăcioară şi favoriţi lungi, tăiaţi cu eleganţă pe linia maxilarului, pe nume Lev Tolstoi. Era „aproape mort de oboseală”: străbătuse de 1100 km. Două zile a dormit dus. Și-a căutat gazdă, și a găsit-o, o casă europeană, în formă de potcoavă, cu etaj şi cu pian, casa Gae de pe uliţa Izvor. Continue reading
Primul traseist din politica românescă

Titu Maiorescu i-a zis “multicolor”. Pentru că talentatul ziarist, avocat, critic literar și politician Gheorghe Panu(1848-1910) a navigat în România pe la toate partidele și curentele. Continue reading
Moda din micul Paris
Străzile Bucureştiului sau ale Micului Paris, aşa cum era cunoscută Capitala în perioada interbelică, erau împânzite de doamne şi domnişoare cu feţe pudrate, ascunse sub umbrele japoneze. Cu pălării mici, accesorii sclipitoare şi rochii în culori pastelate: aşa se plimbau pe bulevardele Capitalei femeile din perioada interbelică. Continue reading
Semnificația și originea furatului miresei. Obiceiuri de cununie de acum 100 de ani
După cununia religioasă, mirii se întorceau la casa socrilor mari, iar mama tânărului îi cuprindea pe amândoi cu o cingătoare şi îi trăgea în casă în acelaşi timp, pentru ca să îi împreuneze pentru toată viaţa. Când ajungeau la poarta mirelui, el avea grijă să păşească primul este prag, pentru a conduce în casă. În Arad, tinerii încercau să se calce pe picior, iar cel care reuşea să îşi pună piciorul peste celălalt avea să conducă în familie. Continue reading
Viața la 1900. Întemeierea unei familii
Întemeierea unei familii începe odată cu căsătoria. Românii erau familişti convinşi. Continue reading
Surprizele pe care ni le oferă cel mai vechi document din Moldova
Uricul (act de privilegiu acordat unei moșii boierești sau mănăstirești) lui Roman Mușat din 30 martie 1392 este cel mai vechi document autentic moldovenesc păstrat până în zilele noastre. Este redactat în limba slavonă, pe pergament, și se află la Arhivele Statului din București. Sigiliul este din ceară iar șnurul roșu de care este atârnat a fost confecționat din mătase și se poate vedea pe el capul de bour cu stea între coarne și cu soarele și luna în dreapta și în stânga. Continue reading
Carol I- “Punând piciorul pe acest pământ sacru, m-am şi făcut român”

După înlăturarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în urma complotului din noaptea de 11/12 februarie 1866, s-a căutat un nou domnitor, dintr-o dinastie străină. Acesta a fost găsit de Ion C. Brătianu în persoana prinţului Karl-Ludovic de Hohenzollern, în vârstă de 27 de ani, fiul guvernatorului Renaniei, rudă cu regele Wilhelm I al Prusiei. Continue reading
Cum a relatat presa Marea Unire
Ziarele româneşti care au relatat despre Hotărârea de Unire adoptată la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918, au întors pe toate feţele cuvântarea fruntaşului politic ardelean Vasile Goldiş, ţinută în actuala Sală a Unirii. Spaţii ample au fost acordate şi analizei articolelor Rezoluţiei Unirii, concepute după cele mai democratice principii. Continue reading







