Litovoi- voievodul Olteniei de acum 800 de ani


litovoi

Conform Diplomei cavalerilor ioaniți în actuala Oltenie, Litovoi era cel mai puternic voievod de secol XIII. Pe 8 ianuarie 1285 regele Ungariei Ladislau Cumanul îi dădea magistrului Georgius o moşie drept răsplată pentru faptele sale de arme, iar în document apare şi o relatare despre români: „Şi în sfârşit, când începusem noi a domni, fiind încă copil, după moartea preaiubitului nostru tată, iar voievodul Litovoi împreună cu fraţii săi, în necredinţa sa, cuprinse pe seama sa o parte din regatul nostru, aflătoare dincolo de Carpaţi, şi cu toate îndemnurile noastre nu s-a îngrijit să ne plătească veniturile ce ni se cuveneau din acea parte, l-am trimis împotriva lui pe des-numitul magistru Georgius, care, luptând împotriva aceluia cu cea mai mare credinţă, l-a ucis pe el, iar pe fratele lui Bărbat (Barbath în original) l-a luat în prinsoare şi ni l-a adus nouă. Pentru răscumpărarea acestuia noi am stors o sumă de bani foarte mare şi astfel, prin slujbele acelui magistru Georgius s-a aşezat iar tributul ce ni se datora din acele părţi”.

Pe 6 octombrie 1288 magistrul Georgius îi dădea comitelui Petrus zis Pirus o parte din moşia obţinută de la regele Ladislau Cumanul, iar în actul de donaţie este evocat încă o dată episodul bătăliei cu Litovoi: „De asemenea, când pe necredinciosul voievod Litovoi, din porunca aceluiaşi domn al nostru Ladislau, strălucitul rege al Ungariei, l-am omorât, iar pe fratele acestuia cu numele Bărbat l-am adus prins în faţa domnului nostru, acelaşi comite Petrus vărsându-şi sângele în acea întâmplare, ne-a slujit cu cea mai mare credinţă.”

Din aceste două paragrafe se pot trage mai multe concluzii. În primul rând voievodul Litovoi avea o armată, şi nu una oarecare din moment ce a fost nevoie să fie trimis împotriva sa unul dintre cei mai buni comandanţi ai regelui Ladislau Cumanul. Apoi, lupta dintre Litovoi şi Georgius a fost una serioasă de vreme ce mâna dreaptă a magistruli Georgius, comitele Petrus „şi-a vărsat sângele”. În al doilea rând voievodul Litovoi avea o administraţie bine pusă la punct şi făcea parte dintr-o dinastie voievodală destul de veche, lucru dovedit de faptul că fraţii rămaşi acasă au fost în stare să strângă o recompensă atât de mare pentru răscumpărarea lui Bărbat încât să îl impresioneze pe regele Ungariei. Dacă dinastia voievodală ar fi fost una slabă nu s-ar fi zbătut nimeni să adune banii de răscumpărare.

În al treilea rând aflăm că voievodul Litovoi era vasalul regelui Ungariei căruia îi datora tribut. Cum bătălia s-a dat în perioada în care Ladislau Cumanul era minor cel mai probabil relaţia de vasalitate dintre voievodul Litovoi s-a stabilit în timpul domniei lui Ştefan al V lea (cel puţin, dacă nu cumva exista mai dinainte). Relaţia de vasalitate între voievozii transalpini şi regii Ungariei este una normală pentru perioada medievală. Doar că Litovoi nu a fost un vasal supus: a refuzat să plătească tributul şi a încercat să îşi extindă voievodatul(prin anii 1272-1273) și de aceea a fost pedepsit în 1276-1277. Mai trebuie subliniat că Litovoi era considerat nobil de către regele Ungariei. În armorialul de la Wijnbergen din Franţa (contemporan cu evenimentele de care vorbim) apare o stemă a „regelui Valahiei”: un scut fasciat aur cu roşu (element care se va regăsi şi mai târziu în stema familiei Basarabilor). Pe de altă parte, este posibil să fi fost vorba de conducătorul statului vlaho-bulgar, care ființa la dus de Dunăre, exact în acceași perioadă.

Nu în ultimă instanță asemănarea stemei Basarabilor(aur cu roșu) cu cea a Asăneştilor de la sudul Dunării ne duc cu gândul la faptul că ambele aveau, probabil, origini comune. În al patrulea rând vine chestiunea etniei. Era Litovoi român? Pe fratele lui îl chema Bărbat, iar asta spune multe. Pe scurt: în jurul anului 1200 în Oltenia exista un stat condus de o dinastie nobiliară, posibil cunoscută până în Franţa, încadrat într-un sistem feudal, care avea o armată zdravănă, era populat şi condus de români.

surse

Istoria românilor, Vol III, editura Enciclopedică, București, 2010

Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, vol I. editura All, Bucrești, 2013

http://www.presidency.ro/index.php?_RID=htm&exp2=ro&id=3

www.george-damian.ro/litovoi-voievodul-olteniei-3497.html

2 thoughts on “Litovoi- voievodul Olteniei de acum 800 de ani”

  1. mai ramane de amintit si de Seneslau, alt voievod muntean, inainte de Mircea, cel care a reusit sa fie “Domn pana la marea cea mare ba si unic stapanitor al tinuturilor Amlasului si Fagarasului”

Leave a Reply