Ce cheltuieli face primul suveran al României? În primul rând pe medicamente, pilule, siropuri, prafuri, pomezi, spirt, alifii, dezinfectante, toate achiziționate cu chitanțe riguros întocmite și aflate în arhiva Casei Regale. Călătoriile joacă și ele un rol important. În documntele oficiale găsim chiar și bacșișurile date feciorilor, podarilor, muzicanților, servitorilor. De remarcat că de obicei acestea se ofereau la călătoriile în țară, suveranii germani conformându-se obiceiurilor balcanice.
Cheltuielile de călătorie erau aproape egale cu operele de binefacere. În septembrie 1903 s-au alocat pentru călătorii 73.594,30 de lei și 87.623,66 de lei pentru binefaceri. Regele Carol I își achiziționa accesorii și bijuterii: lănțișoare de aur, tabachere, brățări, ace de cravată, broșe, medalioane, butoni cu perle și diamant, inele, coliere, port țigarete, bricege, creioane de argint și de aur, chibritelnițe, ceasuri(mai ales ceasuri). Multe sunt cu monogramă gravată. Majoritatea bijuteriilor sunt făcute cadou cu diverse ocazii. Celelalte sunt păstrate și purtate foarte rar. O mulțime de chitanțe sunt pentru cărți, ziare și reviste. Dintre periodice putem enumera: Monitorul Oficial, Monitorul Oștirii, Santinela Carpaților, Revista Științifică, Transylvania, Dreptul, Daracul, Convorbiri Literare, Revista economică și financiară, Voix de la Roumanie, International Revue. Suveranul citește și publicațiile care îl critică: Ghimpele, Nichipercea, Trompeta Carpaților. Pe publicațiile străine cheltuie în 1896, 1130,25 de lei. Prețul unui abonament nu era mare, 20 de lei în medie. Excepție de exemplu este ”Albumul internațional”, în patru volume, care costa 80 de lei. Unele publicații sunt cerute în mai multe exemplare pentru cancelarie și bibliotecă.
Unele zvonuri spuneau că regele umbla în haine cârpite. La venirea în țară își comandă uniforme militare prusace (pantalon și ulană de general). Exista și un costum ”pentru Alteța Sa”, destul de ieftin la 59 de lei. De la Societatea Cancelaria Română ia în 1880, 9 perechi de ghete și 3 costume de călărit. De la A. Rosenfelt cumpără: un chipiu alb cu cordon, caschete, chipiuri de vară, branșete cu panglici. Pălăriile de soare, de pâslă le achiziționează de la Georges Becker. Anna Novak îi furnizează cravate și mănuși, iar Jean Valentin îi vinde două costume de iarnă și două paltoane. La cel din urmă, care e și croitorul Curții, duce în 1905 la reparat, trei tunici, o manta, două perechi de pantaloni, două chipiuri, un pardesiu, o cravată, 14 uniforme și alte obiecte vestimentare. Regele cumpără rar haine noi și multe le trimite la reparat, astfel încât zvonurie privind zgârcenia la vestimentație erau adevărate.
Cheltuieli făcea și cu țigările. A fumat puțin în tinerețe și rar spre deloc la bătrânețe. Avea o pasiune pentru papetărie. În 1867 cumpără 12 calendare românești poleite și două buletine de divan ad-hoc din Moldova, în franceză și română, material litografic provenit de la Carol Popp de Szathmary. Anii următori își ia plicuri, tocuri și creioane fine, sticle de negreală, ceară, călimare, mape etc. Cumpără cu interes tablouri și alte obiecte de artă: un bust de marmură și un tablou cu chipul său, cinci tablouri și o statuie ce fuseseră expuse la Ateneu, o statuie a unui copil care sărută. Se adaugă icoane pe care le ia de la Nae Pantelimonescu. O altă pasiune erau armele: carabine, pistolete, iatagane, săbii diverse.
Din caseta personală a suveranilor provin și ajutoarele financiare pentru instituții sau persoane nevoiașe. Cererile adersate suveranilor sunt numeroase și în același timp onorate. Printre beneficiari se numără: biserici, școli de orfani, tearte, Filarmonica, Cercul Ofițerilor, societăți științifice. Ajutor bănesc primesc elevi și funcționari precum cei ai Școlii tehince de mașini agricole din Iași, orfanele Aristia și Safta Georgescu, văduve, veterani de război, săraci. Se trimite îmbrăcăminte la primăria Capitalei iar primăria din Iași beneficiază de articole vestimentare și lemne. Se oferă burse trimestriale sau lunare în valoare de 100, 600, 2000, 4000 de lei. Chiar și George Enescu primește în perioada ianuarie-iunie 1902, 1200 de lei. Tineri de diverse profesii și specializări beneficiază de ajutoare financiare în demersurile lor.
Cum chetuie banii regina Elisabeta? La sosirea în țară (1869) își crează un fond de 10.000 de lei pe care anual îi ofrea pentru caritate. Pe 24 aprilie chiar de ziua ei, pune bazele azilului Elena Doamna. Sensibilă la suferință, ea va cheltui toată viața pentru alinarea ei, mai ales după moartea timpurie la doar 4 ani a fiicei sale, Maria. În fiecare an la 12 noiembrie împărțea din caseta ei ajutoare bănești la opt fete sărace, patru din București și patru din Iași. Înființează societatea ”Vatra Luminoasă” și comandă mașini de scris cu alfabet Braille. Va fonda ”Pâinea zilnică” unde se oferea temporar nevăzătorilor adăpost gratuit cu mic dejun și prânz. Societatea Regală Elisabeta, cu cei 15 membri ai ei, toți numiți de regină, se ocupa cu vizita la domiciliul copiilor săraci și ajutorarea lor. Societatea de Cruce Roșie a beneficiat și ea de sprijinul suveranei. De bunătatea Elisabetei vor profita însă și impostori, obligându-l pe Carol să acopere uneori cheltuielile suplimentare. De aceea, regele îi va limita Elisabetei bugetul de acțiuni caritabile, fapt ce nu i-a adus o imagine bună.
În afară de opere caritabile, banii reginei se duceau pe medicamente. Avea sensibilitate la curent, deficiențe de vedere, afecțiuni dentare. Sănătatea ei era tot timpul precară. De aceea se ducea deseori la stațiuni balneo-climaterice sau la mare. A fost îndrăgostită de frumos așa că a cheltuit mult pentru a amenaja grădina de la Peleș. Nu era pasionată de obiecte vestimentare, la fel ca regele. Plăcerea hainelor rafinate o va avea principesa și apoi regina Maria….
