Procedurile civile ale anului 1820 prevedeau întocmirea unei „dieate“, prin care boierii lăsau ordine precise privind gestionarea propriei averi. Aceasta a fost şi decizia lui Dumitrache Brăiloiu, dintr-o veche familie boierească oltenească. Diata sa era trecută în condica de acte civile importante ale episcopiei. Continue reading
Category Archives: Istorie modernă
Pazvante Chioru’- povestea din spatele expresiei
Viața și isprăvile celui care a dat limbii române una dintre cele mai vechi expresii, des uzitată și azi, sunt atipice pentru majoritatea pșalelor care au servit generații întregi interesele Porții. De fapt, îndrăzneala de neconceput pentru un supus al sultanului din acele timpuri l-a dus pe pașa Pazvante direct în cărțile de istorie turcești, el rămânând până astăzi singurul pașă care a îndrăznit să se revolte contra autorității de la Stambul și să creeze un “stat” independent, cu capitala la Vidin, relații diplomatice private și monedă proprie. Pazvante este o personalitate greu de etichetat. Diplomat, egocentrist, maniac, fanatic, lingușitor, sadic, prieten fidel, nostalgic, învățat, vizionar, haimana, arivist, complexat, depresiv, ambițios, misogin, răzbunător, el întruchipează perfect figura dusă până la extrem a unui slujbaș de rangul doi din Balcanii începutului de secol XIX. Continue reading
Din începuturile culturii române moderne
Discursul lui Timotei Cipariu la inaugurarea Societăţii Literare Române
„Domnilor !
Societatea literară, fundată din libertatea unui guvern român patriotic, de astăzi îşi începe lucrările sale. Prima, august 1867 va face, aşa credem şi sperăm, o epocă nouă în viaţa culturii naţionale române.
Ea are o misiune înaltă şi un scop atât de sacru, cât nu pot crede, domnii mei, că mai poate fi vreun român, unul adevărat, care să nu-i cunoască această misiune importantă, şi să nu-i ureze cele mai salutare rezultate pentru întreaga românime. Continue reading
Cum a început războiul de independență
Ordinul de zi nr. 49 către armata română prin care se ordonă trecerea Dunării
„Oşteni,
A trecut anul de când lupta de peste Dunăre între turci şi creştini pune în primejdie hotarele noastre. Pentru a le apăra, ţara a făcut apel la voi. La glasul ei v-aţi părăsit căminele cu avântul oamenilor care au conştiinţă că de devotamentul lor atârnă fiinţa statului român. Pe cât timp oştirile operau în depărtare şi noi nu eram ameninţaţi decât de năvălirile unor cete de jefuitori, ne puteam ţine numai în apărarea ţărmurilor. Acum însă rezbelul s-apropie de hotarele noastre şi, dacă turcii ar fi învingători, este invederat că ar năvăli cu toţii asupra ţării, aducând cu dânşii măcelul, prădarea şi pustiirea. Continue reading
Primul traseist din politica românescă
Titu Maiorescu i-a zis “multicolor”. Pentru că talentatul ziarist, avocat, critic literar și politician Gheorghe Panu(1848-1910) a navigat în România pe la toate partidele și curentele. Continue reading
Bătălia din Dealul Spirii- ultima luptă dintre români și turci
Anul revoluţionar 1848 a consacrat pentru totdeauna virtuţile patriotice şi jertfa de sine pentru idealurile democraţiei şi independenţei, ale pompierilor militari. Nici nu se vindecaseră rănile incendiului care a devastat Bucureştiul, în martie 1847, când, la 13 Septembrie 1848, sângele ostaşilor pompieri din Bucureşti şi a infanteriştilor, a înroşit cazarma din Dealul Spirii şi împrejurimile sale. Bătălia dein Dealu Spirii a fost ultima confruntare dintre forțe exclusiv românești și tucești. Lupte au mai fost în cadrul războiului de independență, dar atunci oștile României se aflau în coaliție cu cele ruse. În 1848 s-a consumat penultima ocupare a Bucureștiului de către otomani. Cea din urmă a fost în 1916-1918 în cadul alianței Imperiului Otoman cu Puerile Centrale, când inamicii României din primul război mondial au ocupat 2/3 din teritoriul României, inclusiv Capitala. Continue reading
La mare la 1900
Prima plajă amenajată la mare datează din 1882, când în dreptul hotelului Carol din Constanța, cu o cheltuială de 7071 de lei, se construiesc două barăci de scânduri, la 1,2 metri deasupra apei, fixate cu șine de fier pe fundul mării. În mijlocul barăcilor era un bazin acoperit și în jurul bazinului 21 de cabine pentru bărbați și 10 pentru femei. Baia nu se făcea la vedere iar costumul de baie le acoperea pe femei până la gât. Intrarea costa 25-50 de bani. În 1890 cea mai căutată plajă era la Vii, cea mai înverzită zonă a Constanței, unde era un parc și un restaurant. În 1887 se amenajează o plajă la biserica armeană, iar peste câțiva ani alte două în incinta portului. Anghel Saligny face un proiect în 1904 pentru construirea unui dig care să oprească migrarea nisipului și să îngăduie amenajarea de alte plaje pe o întindere mai mare. În 1906 se deschid băile moderne, unde se făceau băi de nămol( adus de la Techirghiol) și alte băi medicinale pentru bărbați, femei și copii, băi lăudate la acea vreme de presă deoarece erau la înălțimea celor din alte părți ale Europei. Continue reading