Alexandru Ioan Cuza a desfășurat o vastă activitate de așezare a statului român pe baze moderne, inițiind și înfăptuind reforme democratice de mare importanță, reușind să depășească obstacole puse în cale de unele Mari Puteri, în special de Imperiul Otoman. Continue reading
Eminescu este socotit de cititori și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura romană.A fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare și guvernamentale din acea epocă, dar care este foarte actuală și astăzi. Iată doar câteva exemple din articolele publicate de Eminescu, tema principală fiind statul și administrarea corectă a țării. Continue reading
Pentru români, 24 ianuarie are o importanță deosebită. În această zi s-au pus bazele dezvoltării moderne a statului. Pe lângă faptul că în 1859 a fost ales Cuza domnitor al Țării Românești, după ce pe 5 fusese numit pe tronul Moldovei, în 1862 au avut loc o serie de evenimente ce au dus la desăvârșirea Unirii. Continue reading
Pe 19 ianuarie 1821 murea cel care se va dovedi ultimul domn fanariot, Alexandru Șuțu. Acesta a fost prilejul pentru ca românii să se scuture de bestemații gerci care jefuiau fără milă țara. Continue reading
I. G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu. Sunt cele mai cunoscute dintre asasinatele politice care au marcat destinul României, după Marea Unire. Primul şi, până acum rămas cel mai grav asasinat poltic din istoria modernă a României, rămâne cel comis asupra lui Barbu Catargiu, la 8/20 iunie 1862, la numai trei ani de la Unirea, sub acelaşi sceptru, a celor două Principate Pomâne, Valahia şi Moldova. Continue reading
Despre istoria Principatului Țării Românești așa cum o vedea Florian Aaron în Idee răpede de istoria Principatului Țării Românești
Iată Precuvântarea primului volum: „Nimic nu poate fi la o natie mai scump decât începutul său, numele ce-l poartă, pământul pe care lăcuieste, starea întru carea se află acum și grija de ceea ce poate să fie în vremea viitoare. La niște fii adevărati ai natiei pe carii i-a ajutat natura si au primit o crestere bună, încă nimic nu poate fi de mai mare interes decât cunostința de acele lucruri scumpe fac ființa nației si pe a lor însusi. Continue reading
Pe 12 ianuarie 1866 Aron Pumnul, cel care îi fusese profesor lui Eminescu moare. Elevii scot o broșură, “Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști (Lăcrimioare… la mormântul prea-iubitului lor profesoriu)”, în care apare și poezia “La mormântul lui Aron Pumnul” semnată M. Eminoviciu, privatist. Acesta este debutul literar al lui Mihai Eminescu. Continue reading
Contextul european
În prima jumătate a secolului XIX ideea de Unire între Moldova și Țara Românească a început să aibă din ce în ce mai mulți aderenți. Această dorință și-a găsit spațiul de exprimare europeană după războiul Crimeii. În 1853 a izbucnit un război între Rusia pe de o parte și Franța, Imperiul Otoman, Sardinia și Anglia plus “neutra” Austrie de cealaltă parte. Cauza oficială era reglementarea utlizării locurilor sfinte (Ierusalim, Betleem) între catolicii susținuți de Franța și ortodocșii protejați de Rusia. Continue reading
În anul școlar 1861-1862 I.L Caragiale era în clasa lui Bazil Drăgoșescu. În acest an școlar se produce un eveniment care va rămâne adânc săpat în inima viitorului dramaturg. Cuza-Vodă, într-o vizită oficială la Ploiești, intră în clasa lui Bazil, “într-o baracă vastă, unde se țineau după metoda lankasteriană, cursurile din clasa întâia și a doua primară. Domnitorul s-a așezat pe catedră și a ascultat cuvântarea lui Bazil. Adânc emoționat… d-abia stăpânindu-și tremurătura bărbii, institutorul spune: Continue reading
A fost în multe rânduri ciumă în ţară, dar analele nu pomenesc de o boală mai grozavă decât ‘ciuma lui Caragea’. Epidemia dintre anii 1812 şi 1813 a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea şi a decimat, în următoarele luni, jumătate din locuitorii Bucureştiului. „Sosirea acestui domn în Bucureşti a fost semnalul unor mari calamităţi în ţară. Chiar în noaptea instalării sale, Palatul Domnesc de la Mihai Vodă, din Dealul Spirii, a ars până la temelii şi Curtea domnească a devenit Curtea arsă”, menţionează Potra în cartea „Din Bucureştii de ieri”. Continue reading