Category Archives: Istoria romanilor

Continut istoria romanilor.

Ultimele clipe ale reginei Elisabeta, ”nedezmințită întrupare a bunătății”

regina elisabeta a romaniei

După moartea regelui Carol I în septembrie 1914, toată lumea se temea de tot ce poate fi mai rău. Toți se așteptau ca Elisabeta să-i acuze pe pro-antantiști că sunt răspunzători de moartea prematură a soțului său. Dar, odată terminate funeraliile, ea avea să se retragă pentru totdeauna din viața publică. Fără gânduri de răzbunare, și-a ales ca reședință Palatul episcopal de la Curtea de Argeș ”pentru a fi cât mai aproape de mormântul” soțului ei. Îmbrăcată în negru din cap până în picioare, asemenea unei călugărițe, și-a petrecut cea mai mare parte din timp în compania nepoatei sale preferate, Elisabeta, sau făcând planuri ca să pună bazele unui orfelinat la Curtea de Argeș. Continue reading

Ultimele clipe ale lui Michelangelo Buonarroti. ”Nu există mai mare pierdere ca timpul irosit”

Michelangelo Buonarroti

În 1564, deși avea 88 de ani, Michelangelo Buonarroti continua să atingă perfecțiunea în artă. Iubea tinerețea și adora frumusețea cum a iubit piatra în care le-a făcut nemuritoare. Fie că sculpta o Pieta- pe care uneori dintr-un neînsemnat cusur al pietrei, ori mai rar, din vreo știrbitură a dălții o lăsa neterminată sau o spărgea- fie că își arăta măiestria de arhitect care înălța cupole, totdeauna Michelangelo era preocupat să realizeze frumosul, pentru a-i perpetua omenirii fericirea. Continue reading

Copilăria și tinerețea lui Galileo Galilei

Galileo Galilei

Galileo Galilei a văzut lumina zilei la 15 februarie 1564 în unul din cele mai frumoase orașe de pe râul Arno, Pisa, din provincia Toscana. Vincenzo Galilei, tatăl, deși negustor ca majoritatea concetățenilor, avea o mare slăbiciune pentru muzică nu atât pentru execuție, cât pentru elaborarea unor studii teoretice care i-au creat suficientă faimă pentru a se impune printre artiștii orașului. Continue reading

Răscoala de la 1907 sau atunci când se răzvrătesc sclavii albi ai brazdei negre

rascoala de la 1907

Începutul secolului XIX a fost marcat de una din cele mai grave probleme din istoria României: lipsa pământului pentru țărani. Recensământul din 1905 a relevat că 0,5% din gospodăriile rurale(5000) dețineau 60% din terenul arabil adică 6.450.000 de ha., în timp ce 921.000 aveau 4.150.00 de ha., 24% dintre gospodăriile țărănești erau complet lipsite de pământ, iar 34% aveau sub 3 ha., neputându-și asigura traiul zilnic. Continue reading

Ionel Teodoreanu- o viață pe ”Ulița copilăriei” și ”La Medeleni”

ionel teodoreanu

Ion(numele va varia în diverse documente: era Ion în actul de naștere, Ioan în certificatul de absolvire de la gimnaziu) Hipolit Teodoreanu s-a născut pe 6 ianuarie 1897, ora 12:10 noaptea în casa avocatului Osvald și a profesoarei de pian Sofia. Deși zona era aproape de splendidul centru vechi al orașului, avea un aer rustic: case joase din cărămidă sau din chirpici, așezate în grădini pline de verdeață, unele din ele situate în livezi de meri, peri, pruni, cireși și mai rar cu tufe de iasomie sau liliac, așa cum era și căsuța Otiliei Cazimir de lângă casa Teodorenilor. ”Ulița mea e pașinică, tăcută. Prin ea străbat carele cu boi venind de la țară. Convoiul tihnit e o rugăciune murmurată cu buzele ei și colbul care le-nsoțește e un surâs blajin”. Continue reading

Ștefan Luchian- ”Noi, artiștii, privim cu ochiul, dar lucrăm cu sufletul”

stefan luchian

Ștefan Luchian s-a născut pe 1 februarie 1868, la Ștefănești, județul Botoșani în casa maiorului Dumitru Luchian și a Elenei Luchian. Tatăl fusese aghiotant al lui Alexandru Ioan Cuza și om de încredere al acestuia în înfăptuirea reformelor care puseseră bazele modernizării societății românești. În aprilie 1873 familia Luchian s-a mutat București, în casa din strada Popa Șapcă nr. 15, în înverzita mahala a Mântulesei. Aici, în marea grădină cu uluci care dădea în strada Dimineții, printre pergole și straturi de flori, a crescut micul Ștefan. Continue reading

Wolfgang Amadeus Mozart- ”Mă simt cuprins de muzică. Muzica este în mine”

mozart

Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart s-a născut la 27 ianuarie 1756 la Salzburg. Tatăl său, Leopold, era un violonist în orchestra de la curtea principelui-arhiepiscop de Salzburg și era apreciat pentru aptitudinile sale pedagogice.
Încă de mic, Mozart dă dovada geniului său muzical. La 5 ani, înainte de a ști să scrie, compune câteva piese pentru pian, transcrise imediat de tatăl său. În ianuarie 1762, Leopold Mozart obține de la arhiepiscopul Schrattenbach un concediu de trei săptămâni, pentru “a arăta lumii acest miracol”. În realitate, acest turneu va dura 9 ani. Continue reading

Copilăria și adolescența lui Ioan Slavici

ioan slavici

La sfârșitul secolului XVIII în localitatea Șiria de lângă Arad trăiau șapte familii cu numele de Slavici, gradele rudenie între ele fiind destul de greu de stabilit. Într-una din aceste familii se naște în 1818 Savu, tatăl viitorului scriitor. Acesta rămâne orfan de mic și e crescut de o rubedenie, Mihai Fercu, ”tata bătrân”, cum apare în amintirile prozatorului. „Bunicul” lui Ioan Slavici fusese ostaș în armata austriacă, luptase împotriva lui Napoleon și probabil că meritele militare fuseseră răsplătite material, iar bunăstarea se va transmite și către copilul adoptiv, Savu. Continue reading

Colosul din Rhodos sau atunci când zeii coboară pe pământ

colosul din rodos

După moartea lui Alexandru cel Mare, Imperiul Macedonean a fost împărțit între generalii celui care cucerise mare parte din lumea cunoscută. Unul dintre ei, Antigonus, a luat în stăpânire Asia Mică și Levantul, iar altul, Ptolemeu, Egiptul. Starea de pace nu a durat mult, iar între cei doi a izbucnit un război. Astfel, Antigonus le cere în 307 î.Hr. locuitorilor insulei Rhodos să i se alăture. Aceștia, aflându-se în relații comerciale bune cu Egiptul, refuză. Ca urmare a acestui fapt, în 305 î.Hr, Demetrios, fiul lui Antigonus, începe asediul Rhodos-ului. Continue reading

Iuliu Maniu- un stâlp al libertății

Citat-Iuliu-Maniu

Un destin tragic i-a fost rezervat celui mai important om de stat din Transilvania din prima jumătate a secolului XX. Este vorba de Iuliu Maniu, liderul de necontestat al românilor ardeleni şi opozantul oricărei forme de dictatură. El şi-a sfârşit zilele închis în condiţii inumane în temniţa din Sighetu Marma­ţiei, transformată de comunişti în locul de exterminare a elitei României ­interbelice. Continue reading