Esenţialul despre viaţa lui Alexandru Macedonski

Alexandru-macedonski

Alexandru Macedosnki s-a născut la București, în mahalaua “Precupeţii-Noi” pe 14 martie 1854. Familia era una pestriță. Mama se lega de vechi familii boierești din Oltenia, iar înaintașii tatălui său, generalul Alexandru D. Macedonski, veneau din lumea slavă, probabil, din sudul Dunării. În 1902, poetul va lăsa să se tipărească sub semnătura unui ”discipol”, o informație cu desăvârșire nesigură, cum că spița poetului coboară dintr-o familie regală care ar fi venit din Polonia pe Rin și ar fi domnit în Lituania. Visul nobiliar vine de la tatăl său care în timpul studiilor liceale fusese în mijlocul multor colegi cu sânge nobil. Continue reading

Se împlinesc 65 de ani de la moartea lui Stalin. Cât era de malefic

Citat-Iosif-Stalin

Al doilea război mondial, cunoscut pentru ruși ca „Marele război pentru apărarea patriei”, face ca URSS să devină mare putere cu prețul a 27 de milioane de morți și întregi regiuni devastate. Regimul în acest timp se mai îndulcise pentru a compensa sacrificiile imense făcute de populație, iar cetățenii sperau ca reforme să fie făcute după încheiera conflictului drept răsplată. Stalin devenise în anii războiului sinonim cu statul: ajunsese șef al guvernului în mai 1941, comandant șef din iulie 1941 și mareșal începând cu 1943. După război speranțele sovieticilor au fost spulberate, ”tătucul” devine preocupat să-și întărescă puterea și să capete arma nucleară. Continue reading

Se împlinesc 140 de ani de la recunoașterea independenței României

atacul de la smardan

Când războiul din 1877-1878 se apropia de final, România- care adusese o contribuție militară importantă și în anumite momente chiar hotărâtoare în desfășurarea campaniei antiotomane- a trimis pe colonelul Eraclie Arion la Kazanlîk spre a trata alături de reprezentanții ruși și otomani preliminariile păcii cu Poarta. Prin jurnalul Consiliului de Miniștri din 2 ianuarie 1878 se punea în vedere colonelului Arion că în cazul neadmiterii sale la negocierile armistițiului și păcii să declare ”nul și neavenit orice act care ne-ar privi și la care nu am participat”. Continue reading

Povestea de dragoste dintre Otilia Cazimir și George Topîrceanu

otilia cazimir

Destinul Otiliei Cazimir şi cel a lui George Topîrceanu se vor uni atât literar, cât şi sentimental. Deşi George Topîrceanu se căsătoreşte în anul 1912 cu învăţătoarea Victoria Iuga, cu care a avut un fiu unic, Gheorghe, căsnicia se va destrăma, iar între acesta şi Otilia Cazimir se va înfiripa o poveste de dragoste discretă, dar care stârneşte interesul cronicarilor şi al publicului, ca orice legătură între personaje publice. Într-o epistolă aflată adresată uneia dintre prietenele şi confidentele sale, prozatoarea Sandra Cotovu (1898–1987), care a primit îndrumări şi lecţii de stilistică literară, încă de la debut, de la George Topîrceanu, Otilia Cazimir îşi exprimă sentimentele, angoasele şi dorul pe care le înfruntă după moartea poetului George Topîrceanu:

16 mai 1937
Duminică seara

Azi am fost la cimitir, întâia oară de atunci. I-am dus și din partea matale garoafe (nu terminasem încă banii de flori). Mormântul lui, înțelegi mata cuvintele astea absurde? Mormântul lui! Dar nu l-am simțit pe el acolo, dedesubt. El e în altă parte. O să-l caut și o să-l găsesc. Prea mi-e dor de el ca să nu mai fie nicăieri. Am fost cu băiatul. E tăcut și îndărătnic ca tatăl său. Nu-i mic, cum crezi: are 24 de ani – și nici o situație. Îi place vioara și trăiește cu capul în nori. Fuge de-ai lui și vine să tacă la mine. Mă duc cu el să-i fac haine, ne plimbăm amândoi, bem cafele. În curând va avea o slujbă (are bacalaureatul, atât) și mi-a promis că se înscrie la Universitate. Cred că o să mă asculte. Curios, mi se pare mai… mare decât el! Numai el putea fi mic, mic – “și mai mic!” – și alintat! Știi ce de jucării avea? Am găsit într-o zi o praștie, o praștie de copil, pentru vrăbii. Tăiase pielea dintr-o mănușă nouă! Și avea aeroplane și muzicuțe. Și mie nu mi-au dat nimic. Le-am aruncat, desigur. Ce era să facă oamenii “serioși” cu jucăriile lui? Am căpătat (l-a furat băiatul) un bumerang, pe care l-am dat unui prieten de-al lui de joacă, din clasa a 7-a de liceu (era mai mare decât el!). Continue reading

Se împlinesc 630 de ani de la prima atestare a Cetății Sucevei

cetatea sucevei

Orașul Suceava a fost timp de aproape două secole capitala de glorie a Principatului Moldovei. Referitor la etimologia numelui de Suceava există mai multe păreri. Prima ipoteză spune că denumirea vine de la râul cu aceași nume, din limba slavă Suceava= râu sucit, cotit, cu multe meandre. Alți istorici și filologi afirmă că numele derivă de la cojocarii unguri care ar fi întemeiat orașul, szocs= cojocar. O ultimă opinie este cea că și orașul și numele râului provin de la numerosele tufe de soc existente pe malurile sale plus că în evul mediu pronunția era Soceava. Continue reading

Cine au fost primii domnitori ai Moldovei

cetatea alba

După năvălirea mongolă din 1241, ținutul dintre Carpați și Nistru a rămas sub ascultarea poporului asiatic. Deseori, mongolii (tătarii) treceau munții în Transilvania și Ungaria făcând mari stricăciuni astfel încât regii maghiari au organizat mai multe campanii de alungare a lor. Una dintre ele, victorioasă în 1343, avea printre conducători pe Dragoș, voievod maramureșean. Pentru a răsplăti serviciile maramureșenilor în respingerea mongolilor peste Nistru, în 1352 maghiarii organizează aici o marcă (provincie de graniță) cu numele de Moldova, avându-l în frunte pe Dragoș și reședința la Baia. Dragoș domnește doar 3 ani, după el venind Sas care stăpânește 4 ani.

În aceeași vreme, Bogdan din Cuhea, voievod tot din Maramureș, se afla în conflict cu coroana ungară. În 1359 nemaiputând sta în Maramureș, trece cu fiii, rudele și toți cei care voiau să-l urmeze Carpații, și îl silește pe Balc, urmașul lui Sas să cedeze prin luptă puterea. O parte din populația locală se aliază cu Bogdan, astfel încât tentativele lui Sas de a se reînscăuna sunt respinse. Pe 4 februarie 1365 regele Ungariei emite o diplomă prin care confiscă proprietățile lui Bogdan și le dă urmașilor lui Sas, în special lui Balc, ca urmare a pierderii Moldovei în dauna fostului voievod, atestând astfel neatârnarea noului stat românesc. Bogdan a închis ochii în 1365, la șase ani de la descălecat. Continue reading

Se împlinesc 600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân

mircea-cel-batran

Pe 4 februarie 1418 la mănăstirea Cozia era înmormântat Mircea cel Bătrân, domnitorul Valahiei care a extins statul la cele mai întinse hotare. Murise cu câteva zile înainte, pe 31 ianuarie, după 32 de ani de domnie glorioasă, fapt ilustrat de splendidul portret care se află la locul de veci. Chipul i se vede pe peretele ctitorilor. Domnul este îmbrăcat în costum strâns pe corp, de culoare roșie, cu flori albastre. Tunica, nu prea lungă și tivită cu fir, are jumătatea inferioară deschisă în față. În dreptul genunchilor sunt brodați vulturi imperiali- influență venită fie pe filiera împăraților de la Constantinopol, fie pe cea a stăpânitorilor bulgari sau sârbi. Încălțămintea roșie ascuțită, este după moda poloneză.
Continue reading

Amintirile din copilărie ale lui Caragiale

citat caragiale

În aprilie 1852, o fericită mamă scria: ”Ienecuțu, copilașul nostu cel scump a sărutat mâna tătuțului la București”. Cea care redacta jurnalul era Ecaterina, soția lui Luca Caragiale. Copilul despre care scria era nimeni altul decât Ion Luca, cel mai mare dramaturg al României. Într-unul din momentele sale de melancolie, Caragiale i-a împărtășit lui Alexandru Vlahuță o versiune romantică despre venirea lui pe lume: Continue reading