Povestea primelor texte în limba română

limba romana

Povestea limbii române scrise începe la sud de Dunăre acum 1200 de ani odată cu alcătuirea alfabetului chirilic. Bulgarii au fost în primele două veacuri ale așezării lor la miazăzi de fluviu păgâni, creștinându-se sub țarul Boris care după botez și-a luat numele de Mihail, după numele nașului său, împăratul roman de răsărit. Nobilii bulgari la început n-au vrut să se creștineze și numai după ce țarul a dat 52 dintre ei cu familiile lor pe mâna călăului, au consimțit să se boteze. Mihail pentru a propovădui noua credință a fondat o școala literară la Pliska, capitala bulgară, pentru ca în 893 ea să fie mutată la Preslav, noua reședință a țaratului. Aici s-a născut alfabetul chirilic, cel utilizat de români pentru prima parte a istoriei lor. Continue reading

Acum 140 de ani Armata Română cucerea reduta Grivița

batalia de la grivita

Bătălia de la Griviţa a fost o operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria). Atacul concertat ruso-român asupra cetăţii Plevna a eşuat în faţa puternicului sistem defensiv otoman. Astfel, în strategia convenită de părţile rusă şi română, la 29 august/10 septembrie 1877, la Poradim, armatei române îi revenea sarcina de a cuceri reduta Griviţa, considerată elementul de rezistenţă al aliniamentului de la Plevna. Continue reading

Se împlinesc 100 de ani de când trecea la cele veșnice Calistrat Hogaș

Calistrat-Hogas

Calistrat Hogaş s-a născut pe 21 aprilie 1847 în Tecuci. Tatăl său, Gheorghe Dimitriu, era protopop de Tecuci, iar mama sa, Mărioara, provenea dintr-o familie boierească. Învăţătorul din sat, Gheorghe Nicolau, a insistat ca numele de familie al copilului să fie schimbat cu cel al bunicului după tată. Cum acesta fusese numit Hogaş (hogaș= adâncitură pe un drum îngust; făgaș), învăţătorul a reuşit să-l convingă pe protopop să-i pună şi fiului său acest nume de familie. Pretextul a fost că, într-o bună zi, va ajunge un om important şi nu trebuie să aibă un nume obişnuit pe care să-l poarte oricine. Părintele Gheorghe şi-a dorit foarte mult ca fiul său să urmeze tot calea preoţiei, dar Calistrat avea alte planuri. Primul învăţător pe care l-a avut, Ioniţă Hrisanti, era totodată şi dascălul bisericii. Calistrat nu a vrut să studieze cu el, spunând că nu vrea să devină preot, ci să înveţe carte. După ce a absolvit în 1859 cu calificativul ”foarte bine” şcoala primară din Tecuci, este înscris la Academia Mihăleană la studii liceale unde la recomandarea primăriei Tecuci primește bursă. Continue reading

”Povestea lui Harap-Alb” împlinește 140 de ani

Ion creanga harap alb
Basmul ”Povestea lui Harap-Alb” a fost scris de Ion Creangă și a fost publicat pentru prima oară la 1 august 1877 în revista ”Convorbiri literare” și a fost reprodus de Mihai Eminescu în ziarul ”Timpul” în același an. După aproape zece ani, prin prisma valorii literare deosebite, va fi tradus în germană în ”Rumanische Revue”. După o statistică din 1964(!), basmul lui Ion Creangă fusese tradus în 26 de limbi străine. Povestea lui Harap-Alb este considerată o sinteză a întregului basm românesc. Ieșiți din spațiul închis al ținuturilor Moldovei, eroii din Harap-Alb par desprinși dintr-o adevărată epopee. Care era viața marelui scriitor în preajma importantului an 1877? Continue reading

Cine au fost oamenii Măriei Sale, Ștefan cel Mare

stefan cel mare

În toate vremurile și în toate țările, rezultatele și strălucirea marilor domnii se explică nu numai prin personalitatea monarhului, dar și prin valoarea și numărul sfetnicilor de seamă. Oricât de mari însușiri ar avea un conducător, dacă nu știe să-și asigure colaboratori pricepuți și devotați, care să-i dea sfat și sprijin la nevoie și să-i execute hotărârile, el nu va putea da toată măsura sa. Continue reading

Cum i-a pedepsit Ștefan cel Mare pe polonezi pentru că i-au călcat țara

stefan-cel-mare

În 1497 armatele poloneze în frunte cu regele Ioan Albert încercau să supună Moldova, dar erau înfrânte de Ștefan cel Mare la Codrii Cosminului. Domnitorul nostru nu s-a socotit însă răzbunat numai cu distrugerea inamicului ci a ținut să răspundă în același fel, printr-o năvălire. Mai mult, i-a asmuțit și pe turci împotriva leșilor, care invadează în mai 1498 sub comanda lui Bali-beg, comandantul Silistrei. Puțin după aceea, pe 27 iunie, spune letopisețul de la Bistrița, intră și Ștefan pe urmele lor. Continue reading

Ultimele clipe ale lui Emil Cioran

Citat-Emil-Cioran

Gabriel Liiceanu este unul dintre ultimii care l-au văzut pe Emil Cioran. Filosoful rememorează acele clipe: ”Emil Cioran era un ipohondru. Toată viaţa şi-a pândit, sistematic, bolile. Mai mult, ca toţi ipohondrii, suspectându-se, îngrijindu-se şi citind despre boli, devenise competent şi avea voluptatea de a împărţi sfaturi medicale în dreapta şi în stânga. Scrisorile către fratele lui sunt pline de pedanterii medicale: de la cum să faci un ceai de plante ca să aibă efect, şi mai ales cum să-l bei (cu o mână ridicată!) şi până la prescripţii sofisticate şi nume exotice de medicamente. El însuşi se duce, după cum rezultă din corespondență şi din ”Caiete”, mai tot timpul la medic. Sala de aşteptare, scăldată în cuvintele bolnavilor care se mărturisesc povestindu-şi bolile, îl îngrozeşte, îl face să plece şi îi smulge reflecţii care intră sub formă de aforisme amare în cărţile sale. Continue reading

În 1906 Bucureștiul a devenit pentru prima oară capitală a tuturor românilor

expozitia generala romana
„Poporul român după veacuri lungi de suferinţe şi de nenorociri, a intrat definitiv pe calea stabilităţii şi a progresului“. Aceasta era părerea lui Ion N. Lahovari, ministrul de externe în 1905. Anul următor se împlinineau 40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I și 1800 de la cucerirea Daciei de către Traian. Se considera necesar marcarea progreselor României printr-o Expoziţie jubiliară naţională: „Guvernul de acord cu sentimentul naţional, a crezut că nu putea mai bine celebra aniversarea memorabilă … decât organizând o Expoziţie Naţională, în care vom pune sub toate formele şi în toate chipurile, trecutul de la 1866 faţă în faţă cu progresul de la 1906“. Continue reading