Category Archives: Istoria romanilor

Continut istoria romanilor.

Din începuturile culturii române moderne

4c3s google

Discursul lui Timotei Cipariu la inaugurarea Societăţii Literare Române

„Domnilor !
Societatea literară, fundată din libertatea unui guvern român patriotic, de astăzi îşi începe lucrările sale. Prima, august 1867 va face, aşa credem şi sperăm, o epocă nouă în viaţa culturii naţionale române.
Ea are o misiune înaltă şi un scop atât de sacru, cât nu pot crede, domnii mei, că mai poate fi vreun român, unul adevărat, care să nu-i cunoască această misiune importantă, şi să nu-i ureze cele mai salutare rezultate pentru întreaga românime. Continue reading

Cine sunt migratorii care au trecut prin Dacia post-romană? (II)

goti

Iordanes despre gepizi şi invazia lor în Dacia

„Când Ardaric, regele gepizilor(a doua jumătate a secolului V), a aflat aceasta, supărat de faptul că atât de multe neamuri sunt tratate ca nişte sclavi fără valoare, s-a răsculat cel dintâi împotriva fiilor lui Attila. Având succes a şters ruşinea şi pata ruşinoasă a sclaviei, care îi fusese impusă, şi a eliberat – prin acţiunea sa de câştigare a independenţei – nu numai neamul său, dar şi pe celelalte, care erau la fel de asuprite: toată lumea se alătură cu dragă inimă unei acţiuni întreprinse în folosul tuturor. Continue reading

Baba Novac- bravul căpitan sârb al lui Mihai Viteazul

baba

Despre acest erou legendar avem puține însemnări. Potrivit documentelor cronicarului Szamoskozy (1566-1608), Baba Novac s-a născut în satul Poreci, situat pe o insulă a Dunării, în imediată apropierea a cetății Semedria din Serbia, în jurul anului 1520. Cunoaște de mic umilințele, cruzimea și nedreptatea unor stăpânitori străini. Se pare că a învățat puțină carte în chiliile mănăstirilor din apropiere. Tânărul Novac devine astfel un luptător spiritual în fața turcilor care-i forțau sau mituiau pe locuitorii din Balcani să treacă la Islam. Aceasta rezultă și din faptul că l-a avut alături de-alungul întregii sale vieți, pe preotul Sască, cu care de altfel a împărțit destinul. Continue reading

Recunoaşterea unirii Basarabiei cu România

actbuco1

„Principalele Puteri Aliate s-au văzut până acuma în imposibilitate de a lua o hotărâre definitivă în chestiunea basarabeană, pentru că au considerat-o ca o parte din problema generală română, a cărei aranjări a fost împiedecată de dificultăţile avute cu anteriorul Guvern Român, şi pentru că au sperat, că se va putea găsi un aranjament prietenesc între România şi Rusia. Continue reading

România și Tratatul de la Trianon

trianon

Articolul 45

Ungaria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea României, la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt fixate la articolul 27, Partea II (Fruntariile Ungariei) şi recunoscute prin prezentul Tractat sau prin orice alte Tractate încheiate în scop de a regula afacerile actuale, ca făcând parte din România. Continue reading

Cum a început războiul de independență

first_canon_fire

Ordinul de zi nr. 49 către armata română prin care se ordonă trecerea Dunării

„Oşteni,
A trecut anul de când lupta de peste Dunăre între turci şi creştini pune în primejdie hotarele noastre. Pentru a le apăra, ţara a făcut apel la voi. La glasul ei v-aţi părăsit căminele cu avântul oamenilor care au conştiinţă că de devotamentul lor atârnă fiinţa statului român. Pe cât timp oştirile operau în depărtare şi noi nu eram ameninţaţi decât de năvălirile unor cete de jefuitori, ne puteam ţine numai în apărarea ţărmurilor. Acum însă rezbelul s-apropie de hotarele noastre şi, dacă turcii ar fi învingători, este invederat că ar năvăli cu toţii asupra ţării, aducând cu dânşii măcelul, prădarea şi pustiirea. Continue reading

Procesul verbal al adunării elective din Bucureşti, despre alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Ţării Româneşti

unire1

D-l Const. Cantacuzino mulţumeşte asemenea Adunărei şi apoi propune că, de vreme ce acum Camera este constituită, crede că poate fără zăbavă, chiar în această esenţă, proceda la alegerea domnului spre a nu se mai întârzia o lucrare aşteptată cu atâta nerăbdare de ţară. Adaogă că câmpul alegerei ne este mai întins decât totdeauna, căci Convenţia nu mai face nici o osebire între moldoveni şi români. Continue reading